În temeiul atribuțiilor sale conferite prin Constituția României, Președintele Klaus Iohannis a folosit pe rând căile de a ataca legea adoptată pe 13 mai de Parlament pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon:
- pe 5 iunie a transmis Curții Constituționale o sesizare privind controlul de constituționalitate al proiectului de Lege
- CCR a respins obiecțiile de constituționalitate pe 15 iulie, așa că Președintele a trimis legea spre reexaminare în data de 15 septembrie.
Pe 30 septembrie Senatul, în calitate de primă Cameră a adoptat proiectul de lege sub aceeași formă, iar astăzi, Camera Deputaților, plenul decizional, a adoptat legea cu 175 de voturi „pentru”, 23 „împotrivă” și 85 de abțineri.
În sesizarea transmisă CCR la începutul lunii iunie, șeful statului a acuzat încălcarea principiului separației puterilor în stat și a subliniat că legea are un caracter pur declarativ care este de natură să determine ambiguități cu privire la efectele pe care actul normativ le-ar putea produce.
Legea prevede organizarea de manifestări cultural-educative și științifice la nivel local și național, pentru a crește conștientizarea semnificației și importanței Tratatului de la Trianon.
Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Dispozițiile Constituției îl obligă pe Președinte ca în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate să promulge legea.
Comentarii