sursa foto: transilvaniareporter.ro
Din practicăSpot

Vrei să înfrumusețezi pereții cu graffiti? #maigândește-te

0

Graffiti-ul, apărut în 1970, la New York, a rămas și în ziua de astăzi un subiect controversat. Unii îl văd ca pe o formă de vandalism, alții îl pun pe aceași treaptă ca o piesă de artă. Totodată, cei care realizează picturi pe pereţi sunt angajaţi la propriu, cu salariu, să picteze pe faţadele clădirilor și să înfrumuseţeze acolo unde este nevoie.

STB SA a desfăşurat sâmbătă şi duminică (7-8 decembrie) o amplă acţiune de curăţenie şi igienizare a mijloacelor de transport în comun. „Treptat, toate vehiculele din parcul circulant al STB vor fi curăţate şi igienizate, iar fiecare vehicul va fi ulterior monitorizat pentru a se urmări menţinerea unui aspect decent. Toate autobazele sunt dotate cu staţii de spălare noi, moderne, iar de anul trecut şi unele depouri beneficiază de astfel de echipamente complet automatizate”, se arată într-un comunicat al STB.

Conform Regulamentului serviciului comunitar de transport public local de călători, mâzgălirea cu graffiti, vandalizarea, zgârierea interiorului, aruncarea de resturi de mâncare ori de băutură în vehicule pot aduce amenzi de 500 lei.

RĂSPUNDEREA DELICTUALĂ PENTRU FAPTA PROPRIE

Indiferent de mesajul pe care ați vrea să îl transmiteți, libertatea de exprimare conferită prin textul Constituției la art.30  este limitată. În alin. 6 al art. 30, legiuitorul prevede că „libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.” 

Trebuie, de asemenea, să ținem cont de textele din Codul Civil de la art. 14 : „Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile civile cu bună-credinţă, în acord cu ordinea publică şi bunele moravuri.” și art. 15 „Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe.”

Mai mult, prejudiciul nu este doar unul ce privește demnitatea, el este și unul material, constând în alterarea bunului proprietarului, în cazul în care se aduc prejudicii bunului altei persoane.

Astfel putem merge pe calea unei acțiuni civile în răspundere delictuală, pentru a obliga persoana care a săvârșit o asemenea faptă la acoperirea prejudiciului. Pentru a se atrage răspunderea civilă delictuală, este necesară întrunirea condițiilor generale, respectiv:

  • existența faptei ilicite concretizate în exercitarea abuzivă a dreptului
  • existența unui prejudiciu
  • legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu
  •  vinovăţia.
RĂSPUNDEREA PENALĂ PENTRU DISTRUGERE

Există însă și calea unei acțiuni penale pentru săvârșirea infracțiunii reglementate la art. 253 alin (1) din Codul Penal, și anume distrugerea.

„Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinând altuia ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum şi înlăturarea măsurilor luate se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

Acțiunea penală pentru această infracțiune se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, potrivit alineatului 6 al articolului 253.

15 ani de la înființarea DIICOT. Ce reușite a înscris parchetul specializat?

Articolul precedent

Klaus Iohannis decorat cu premiul Charlemagne

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din Din practică