sursa foto: someseanul.ro
FactualSpot

Un proiect privind amânarea alegerilor parlamentare pentru luna martie 2021 a fost depus la Senat. Ce consecințe pot interveni în acest caz?

0

Un proiect legislativ care prevede amânarea alegerilor parlamentare pentru luna martie 2021 a fost depus vineri la Senat de deputatul independent, fost USR, Adrian Dohotaru. Mai precis, normele propuse stabilesc organizarea alegerilor în ziua de duminică, 14 martie 2021.

Deputatul susține în expunerea de motive că „a organiza alegerile parlamentare în plină criză medicală înseamnă o încurajare cinică a absenteismului deja răspândit în rândul categoriilor sărace, dar și o supra-expunere a acestor categorii în fața riscurilor legate de infectarea cu COVID-19.”

Mandatul Parlamentului ales în anul 2016 va expira la data de 20 decembrie 2020, dar există cazul reglementat în constituție în care mandatul se poate prelungi de drept.

Însă consecințele care intervin într-o asemenea situație pot fi foarte grave, deoarece nu va mai exista nicio putere în stat care ar putea interveni legislativ asupra drepturilor și libertăților fundamentale.

Repercusiunile prelungirii mandatelor senatorilor și deputaților au fost explicate și de specialistul în drept constituțional, avocatul Vlad-Cristian Soare, într-o intervenție telefonică la Digi24. Puteți accesa AICI înregistrarea emisiunii televizate (minutul 3).

Potrivit recentei jurisprudențe a Curții Constituționale (6 mai 2020), nici Guvernul, prin ordonanțe de urgență, nu deține prerogativa de a restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale. Dacă vă întrebați ce se va întâmpla în cazul unei semnificative majorări a epidemiei, starea de urgență va putea fi implementată, deoarece este instituită prin decret prezidențial și doar aprobat de Parlament.

Sumar al deciziilor adoptate de principalele instituții ale statului privind organizarea alegerilor parlamentare:
  • Pe 27 iulie, a trecut atât de Senat cât și de Camera Deputaților proiectul de lege care prevede că data alegerilor parlamentare din acest an o stabilește Parlamentul, și nu guvernul așa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani;
  • Două zile mai târziu, legea a fost trimisă Președintelui pentru promulgare, acesta folosind instrumentul controlului de constituționalitate în data de 18 august (art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie);
  • În data de 3 septembrie Guvernul a adoptat Hotărârea privind stabilirea datei alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020
  • Pe 29 septembrie, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea președintelui Iohannis și a decis că Parlamentul stabilește data alegerilor parlamentare din acest an;
  • În mod similar, data alegerilor locale din 27 septembrie 2020 a fost stabilită, prin derogare, de Parlament, tot la inițiativa PSD, ALDE și UDMR care au adoptat o lege pentru a permite acest lucru. Și atunci CCR a permis o astfel de derogare respingând sesizările de neconstituționalitate ale Președintelui.
Ce prevede constituția?

ARTICOLUL 63- DURATA MANDATULUI

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.

ARTICOLUL 53- RESTRÂNGEREA EXERCIȚIULUI UNOR DREPTURI SAU AL UNOR LIBERTĂȚI
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

ARTICOLUL 115- DELEGAREA LEGISLATIVĂ 

(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

DNA l-a trimis în judecată pe directotul general al Unifarm pentru luare de mită în valoare de 760.000 de euro

Articolul precedent

Statul intervine în mass-media prin publicitatea plătită, arată raportul Comisiei Europene

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din Factual