EsențialSpot

Scrisoare deschisă privind neconstituționalitatea dispozițiilor legale privind numărul de mandate de parlamentari acordate pentru reprezentarea cetățenilor din diaspora

0

Urmează un articol lung, juridic, pe alocuri greu de înțeles, însă dacă vei avea răbdare vei înțelege câteva argumente cu privire la o situație total atipică și incorectă față de cetățenii din diaspora.

Situația atipică: pentru alegerile parlamentare, deși există un număr foarte mare de cetățeni înscriși pe listele electorale pentru votul în străinatate cu privire la alegerile parlamentare, acei cetățeni vor fi reprezentați de un număr foarte mic de parlamentari… Un număr de mandate cu mult mai mic decât numărul de mandate de parlamentari care ar reprezenta același număr de cetățeni ce domiciliază în România.

Miza este foarte mare. În anul 2016 s-au înscris peste 600.000 de cetățeni ce au votat în diaspora. Pentru alegerile parlamentare din 2020 se anunță un număr și mai mare.

Acestă situație de inegalitate a votului intre cetatenii romani din strainatate si cei cu domiciliul in tara a  fost menținută de PSD pentru ca in diaspora, PSD a stat mereu foarte prost.

Te invit sa citesti cu rabdare…

SCRISOARE DESCHISĂ

            Anexa 1 la care face trimitere la art. 4 din cadrul Legii nr. 208/2015, încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 2, art. 4, art. 7, art. 16, art. 62 și ale art 36 prin raportare la art. 53.

  1. Scurtă descriere a situației de fapt și două probleme de neconstituționalitate a actului normativ

Prin Legea nr. 208/2015, se reglementează alegerea Camerei Deputaților și a Senatului. În acest sens, conform art. 5 din Lege, senatorii şi deputaţii se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori, în timp ce norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.

Conform art. 5 alin. (4) numărul locuitorilor care se iau în calcul este stabilit conform populaţiei după domiciliu, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.

Totodată, conform art. 4 din Lege, se prevăde că pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43. Denumirea, numerotarea şi numărul de mandate aferent circumscripţiilor electorale sunt prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.

Mai mult, conform art. 5 alin. (5) numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare prevăzute la alin. (2)-(4), la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripţie electorală să fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 4. Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor, pe fiecare circumscripţie în parte, sunt prevăzute în anexa nr. 1.

Analizând cele două articole de lege, se ajunge la concluzia că deși Anexa 1 prevede un număr fix de mandate, aceasta se va actualiza în funcție de numărul raportat de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent, prin aplicarea normelor de reprezentare prevăzute la alin. (2)-(4) ale art. 5 din Lege.

Un prim motiv procedural de neconstituționalitate a actului normativ îl constituie faptul că Legea nr. 208/2015 a retroactivat în stabilirea numărului locuitorilor în baza căruia s-a realizat Anexa nr. 1. Putem observa că acest act normativ a intrat în vigoare pe 27 iulie 2015, primele alegeri parlamentare pentru care a fost aplicabil actul normativ, au fost cele din 2016.

Astfel, la momentul redactării Anexei nr. 1, nu se putea ține cont de “numărul locuitorilor raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen” așa cum prevede art. 5 alin. (4) din Lege, întrucât, într-un asemenea caz, legea ar retroactiva, aplicându-se la o data de referință (1 ianuarie 2015), la care actul normativ nu era în vigoare,  încălcând art. 15 alin. (2) din Constituție.

În acest sens, pentru alegerile din 2016, trebuia adoptată o nouă Anexa care să stabilească numărul mandatelor aferent fiecărei circumscripții, tinând cont de alte date statistice.

Al doilea motiv procedural de neconstituționalitate a actului normativ îl poate reprezenta modalitatea de tehnică legislativă în care se va face raportarea la INS. Astfel, în funcție de această raportare, se va reactualiza Anexa nr. 1, numărul populației determinând practic numărul de mandate.

Or, în mod practic, această raportare se va face printr-un act inferior ca forță juridică unei legi. În aceste condiții, Anexa 1 prevăzută în Legea 208/2015, va ajunge să fie modificată printr-un act administrativ, inferior legii. Pentru ca o astfel de situație să nu devină neconstituțională, Parlamentul, în urma raportării realizate la INS, ar trebui să modifice Legea 208/2015, actualizând Anexa nr. 1.

Putem observa că Anexa nr. 1 nu a suferit nicio modificare legislativă de la momentul adoptării Legii 208/2015 și până în prezent.

 

  1. Inegalitatea votului – precizări cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 62 din Constituție

Art. 62 din Constituție prevede că cele două Camere ale Parlamentului se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

Prin aplicarea Legii 208/2015, pentru cetățenii ce au domiciliul sau reședința în străinătate, se încalcă caracterul egal al votului.

În acest sens, se poate observa că aceștia sunt grupați toți într-o singură circumscripție electorală (nr. 43), care conform Anexei 1 va da doar 2 mandate de senator și 4 mandate de deputați.

            Legea nu distinge între modalitatea de raportare cu privire la numărul populației, în funcție de factorul extern sau intern al domiciliului/reședinței și atribuirea numărului de mandate pentru fiecare circumscripție electorală.

Legea se rezumă în a stabili norma de reprezentare de un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000 de locuitori, numărul de mandate fiind determinat prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare, la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripţie electorală să fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 4.

Astfel, legea impune o limită minima, doar în circumscripțiile pentru care criterile de reprezentare raportate la norma de reprezentare, ar oferi un număr mai mic de 2, pentru Camera Deputaților, respectiv mai mic de 4, pentru Senat.

Trecând peste motivele de neconstituționaltiate procedurale, enumerate anterior, se poate observa că la ultimele alegeri parlamentare, Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat un număr de 609.962 de alegători înscriși în Registrul electoral, având domiciliul sau reședința în străinătate, toți cuprinși în circumscripția electorală nr. 43.

            Analizând Anexa 1, putem observa că aceasta nu a respectat prevederile cuprinse în același act normativ, cu privire la normele de reprezentare, oferind doar 4 mandate de deputat respectiv 2 de senator pentru circumscripția electorală nr. 43.

            Conform normelor de reprezentare, pentru circumscripția 43, ar fi trebuit acordate un număr de 4 mandate de senator, respectiv 8 mandate de deputat. Deși normele de reprezentare au fost aplicate uniform pentre celelalte 42 de circumscripții (uneori anumite circumscripții primind și un spor de mandate), circumscripției 43 nu i s-a aplicat această regulă.

Astfel, același număr de cetățeni români, dar cu domiciliul sau reședința în străinătate, au parte de o reprezentare cu 50% mai mică, față de același număr de cetățeni români, dar cu domiciliul în țară, din oricare altă circumscripție electorală. 

Acest fapt indică o inegalitate a votului între cetățeni, o inegalitate a votului între circumscripții, cât și o inegalitate a votului prin practicarea geografiei electorale.

Doctrina a arătat că, pentru respectarea votului egal, trebuie ca votul unei singure persoane, să aibă o pondere egală cu votul altei persoane. Ori prin atribuirea unui număr cu 50% mai mic de mandate decât cel care ar rezulta prin aplicarea normei de reprezentare, votul unui alegător din circumscripția 43, nu are aceași pondere cu votul unui alegător din celelalte circumscripții.

Mai mult, introducerea tuturor cetățenilor ce au reședința sau domiciliul în afara țării, într-o singură circumscripție electorală, atrbuind un număr de mandate mult mai mic decât cel ce ar rezulta prin aplicarea normei de reprezentare, duce la o încălcare a egalității votului prin practicarea geografiei electorale.

Doctrina a arătat că geografia electorală reprezintă un procedeu prin care circumscripțiile electorale sunt inegale ca număr de locuitori, pentru alegerea aceluiași organ de stat, acest procedeu fiind folosit pentru a dezavantaja zonele în care locuiesc adversari ai partidelor de guvernământ. Astfel, în aceste zone se crează circumscripții electorale cu un număr mai mare de alegători, în timp ce în zonele favorabile partidelor de guvernământ se formează circumscripții electorale cu un număr mai mic de alegători, stabilindu-se același număr de mandate. (I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Drept constituțional și instituții politice, Vol. II, Ed. 15, Editura C.H. Beck, București, 2017, p. 101)

Se observă că prin Legea 208/2015, la alegerile parlamentare din 2016, circumscripția electorală nr. 43, a cetățenilor având domiciliul sau reședința în străinatate, a avut un număr de 609.962 de alegători înscriși în Registrul electoral (conform Anexei 1 a documentului transmis de către Autoritatea Electorală Permanentă înregistrată sub nr. 24135/17.09.2016, atașată la prezenta petiție), oferind 4 mandate de deputat și 2 mandate de senator, în vreme ce, spre exemplu, circumscripția 36 arondată Județului Teleorman, având un număr de 326.317 de alegători înscriși în Registrul electoral, a oferit 5 mandate de deputat, respectiv 2 mandate de senator. Ponderea de reprezentare între oricare din circumscripțiile 1-42 și circumscripția 43, va fi inegală, primele având o reprezentare în medie cu 50% mai mare la același număr de alegători, circumscripția arondată Județului Teleorman fiind doar un exemplu.

În mod evident, se încalcă principiul constitutional al egalității votului prevăzut de art. 62 din Constituție, prin practicarea geografiei electorale, alegătorii din circumscripția 43 având o reprezentare aproximativ cu 50% mai mica, față de același număr de alegători din altă circumscripție electorală.

Totodată, prin dispozițiile legii, sunt protejate interesele cetățenilor din circumscripțiile electorale care au o populație redusă, cum ar fi Sălaj (199.838 alegători), Covasna (184.316 alegători), astfel încât, chiar dacă prin aplicarea normei de reprezentare ar rezulta un număr de parlamentari mai mic, acestea, prin efectul art. 5 alin. (5) din Lege, vor beneficia de un număr minim de 2 senatori, respectiv 4 deputați.

În schimb, în circumscripția 43, deși aceasta are un număr de 609.962 de alegători înscriși în Registrul electoral, ea nu dispune de numărul rezultat prin aplicarea normei de reprezentare, având doar 2 senatori, în loc de 4, respectiv 4 deputați, în loc de 8.

Mai mult, inegaltiatea nu se rezumă doar la geografia electorală, aceasta se regăsește inclusiv în modalitatea de atribuire a mandatelor conform Anexei 1.

            În acest sens, cicrumscripția nr. 4 aferentă Județului Bacău (606.316 alegători), respectiv circumscripția nr. 13 aferentă Județului Cluj (604.855 alegători), au cel mai apropiat număr de alegători înscriși pe listele electorale, prin comparație cu circumscripția 43 destinată cetățenilor cu reședință sau domiciliul în afara țării (609.962 alegători).

            Analizând Anexa 1, vom observa că deși prin aplicarea normei de reprezentare prevăzute de lege, în circumscripția 4 ar fi trebuit să fie atribuite doar mandate de 8 deputat, respectiv 4 de senatori, aceasta a primit un număr de 10 mandate de deputat și 4 mandate de senator. Aceeași situație este și în cazul circumscripției nr. 13, aferentă Județului Cluj. Astfel, aceste două circumscripții au primit în plus peste mandatele rezultate din norma de reprezentare, câte două mandate de parlamentari, deși nu îndeplineau criteriul legal.

            La polul opus, circumscripția 43 aferentă cetățenilor ce își au domiciliul sau reședința în afara țării, având un număr aproximativ egal cu cele două circumscripții, mai exact 609.962 de alegători, deși era îndreptățită să primească 8 mandate de deputați și 4 mandate de senatori și mergând pe logica anterioară, încă două suplimentare pentru a nu fi o decizie arbitrară, analizând Anexa 1, observăm că i-au fost repartizate doar 4 mandate de deputați, respectiv 2 mandate de senatori, la fel cum a primit și circumscripția nr. 33 aferentă Județului Sălaj (199.838 alegători).

Disproporția este evidentă, iar modul de aplicare al legii diferă. Din cele arătate, putem concluziona că, în vreme ce două circumscripții având un număr de alegători similar cu circumscripția 43 primesc, fiecare, un număr de 14 mandate de parlamentari, circumscripția 43 primește doar 6, la fel cum primește o circumscripție având un număr de alegători de peste 3 ori mai mic.

Astfel, Anexa 1 deși face parte integrantă din lege, nu respectă norma de raportare prevăzută de același act normativ, atribuind mandate în mod neunitar, arbitrar și fără a fi respectate criterii de proporționalitate și de egalitate.

Pentru toate aceste motive, considerăm că este evidenta încălcare a caracterului egal al votului, prevăzut în art. 62 din Constituție.

În privința votului egal, Comisia de la Veneția s-a pronunțat prin liniile directoare cuprinse în Codul electoral din 2013, pe care toate statele membre ale Consiliului Europei, se obligă să le respecte.

Astfel, în privința votului egal, Comisia de la Veneția a stabilit că votul este egal atunci când există egalitate, nu doar în numărul de voturi pe care le poate acorda o persoană, cât și în puterea de vot, pentru cazurile în care alegerile se desfășoară în mai multe circumscripții electorale. În asemenea cazuri, se impune ca circumscripțiile electorale să fie stabilite astfel încât locurile din camerele inferioare care reprezintă poporul, să fie distribuite în mod egal între circumscripții, în conformitate cu un criteriu specific de repartizare, de exemplu, numărul de rezidenți în circumscripție electorală, numărul resortisanților rezidenți (inclusiv minorii), numărul de alegători înregistrați sau, eventual, numărul de persoane care efectiv votează. O combinație adecvată a acestor criterii, este admisă.

Comisia de la Veneția reține că atunci când acest principiu nu este respectat, ne confruntăm cu ceea ce se numește geometrie electorală, fie sub forma „geometriei electorale active”, care implică o distribuție a mandatelor în mod inegal între circumscripții,  fie sub forma „geometriei electorale pasive”, care constă în reținerea prelungită a unei distribuții teritoriale nealterate a mandatelor și circumscripțiilor electorale, indiferent de fluctuațiile populației.

Mai mult, Comisia reține că geometria electorală este practicată în statele în care partidele dominante încearcă să își mențină poziția prin delimitări artificiale a circumscripțiilor.

Comisia a stabilit în mod clar că este admisibilă o inegalitate între puterea votului din cadrul circumscripțiile constituite pe criterii geografice, de 10%, dar în niciun caz, aceasta nu poate fi mai mare de 15%.

Astfel, Comisia admite că în situațiile în care circumscripțiile electorale au fost stabilite pe criterii geografice, cum este în cazul Legii 208/2015, este admisibilă o diferență între mandatele rezultate din reprezentarea proporțională, de 10%, dar în nicio situație, acestă diferență nu poate fi mai mare de 15%.

Acest aspect nu a fost respectat de legiuitorul român, care prin actuala reglementare, a dat naștere unei diferențe de aproximativ 50% între puterea votului exercitat în cadrul circumscripției electorale nr. 43 și restul circumscripțiilor electorale, prin stabilirea numărului de mandate în cadrul Anexei nr. 1, ce face parte integrantă din Legea 208/2015.

Mai mult, Comisia de la Veneția a oferit și remediul pentru evitarea geometriei electorale, recomandând ca legislațiile statelor membre să aloce regulat mandatele în cadrul circumscripțiilor în concordanță cu criteriul unic de distribuție. Acest aspect a fost prevăzut în cadrul Legii 208/2015, prin stabilirea unei norme de reprezentare, dar nu a fost aplicat în mod egal atunci când au fost atribuite mandatele, astfel, circumscripții cu un număr aproximativ egal de alegători înscriși pe listele elecotrale (Cluj, Bacau), au primit de 2,5 ori mai multe mandate decât circumscripția nr. 43.

De asemenea, circumscripția nr. 43 a primit același număr de mandate cu numărul de mandate repartizate pentru circumscripții cu un număr de alegători de peste 3 ori mai mic (Sălaj, Covasna), sau cu un mandat mai puțin decât circumscripții cu un număr de alegători de două ori mai mic (Teleorman).

Cea mai recentă situație ce a făcut obiectul unui raport al Comisiei de la Veneția cu privire la circumscripțiile electorale destinate cetățenilor care își au domiciliul sau reședința în afara țării, este cea din Republica Moldova, unde s-a încercat modificarea legislației electorale.

Astfel, Comisia de la Veneția a adoptat în sesiunea sa pleanară nr. 111 din 16-17 Iunie 2017, Opinia Comună asupra proiectelor de legi privind modificarea și completarea unor acte legislative concrete (Sistem electoral pentru alegerea Parlamentului).

În cadrul opiniei, Comisia de la Veneția a reținut cu privire la votul cetățenilor care nu își au reședința în țară, că votul exercitat de diaspora este esețial având în vedere numărul mare de cetățeni care nu locuiesc efectiv în țară.

Astfel, Comisia a criticat decizia statului de a face o singură circumscripție electorală pentru toți cetățenii care locuiesc de facto în afara țării pe criteriul reședinței lor, întrucât mulți nu și-au declarat reședința din străinătate, fiind astfel nominalizați pe listele electorale interne. Mai mult, Comisia sugerează statului să prevadă criterii clare de determinare a cetățenilor care își au locuința de facto în afara țării.

În aceste condiții, Legea 208/2015, se limitează în a stabili că norma de reprezentare se va raporta la numărul de persoane din cadrul fiecărei circumscripții electorale, transmis către INS la 1 ianuarie, cu un an anterior alegerilor.

Considerăm că nu sunt oferite suficiente garanții pentru a determina cu exactitate numărul alegătorilor cetățeni români care locuiesc de facto în străinătate.

 

  1. Precizări cu privire la încălcarea art. 36 prin raportare la art. 53 din Constituție

În conformitate cu art. 36 din Constituție, dreptul de vot este acordat tuturor cetățenilor care au împlinit 18 ani, fără a se face distincție între cetățenii ce își au reședința sau domiciliul în țară și cei care îl au în străinătate.

De asemenea, singurele restrângeri ale dreptului de vot sunt prevăzute la alin. (2) ale aceluiași articol. În acest sens, debilii, alienații mintal, pușii sub interdicție și persoanele condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale, nu au drept de vot. Totodată, votul este universal conform art. 62 din Constituție.

În același sens sunt și prevederile Codului electoral adoptat de către Comisia de la Veneția care în ceea ce privește universalitatea votului, a stabilit că restricțiile pe acest aspect sunt admisibile în cadrul legislației statelor membre doar dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:

  1. restricția să fie prevăzută de lege
  2. măsura să fie proporțională
  3. restrângerea să fie rezultatul unei boli mintale sau a unei condamnări penale grave.

 

Astfel, o interpretare în sensul în care Legea 208/2015, restrânge dreptul de vot al cetățenilor români ce își au domiciliul sau reședința în străinătate, nu poate fi acceptată, întrucât o astfel de restrângere nu respectă condițiile cumulative impuse de Comisie.

Mai mult, în cadrul Raportului asupra votului exercitat în afara țării, adoptat de către Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de a 37-a sa reuniune (Veneția, 16 iunie 2011) și de către Comisia de la Veneția la cea de a 87-a sa sesiune plenară (Veneția, 17-18 iunie 2011), s-a efectuat o analiză asupra legislației statelor membre cu privire la dreptul de vot al cetățenilor cu domiciliul sau reședința în afara țării de proveniență.

Comisia, în cadrul raportului, a arătat că în jurisprudența sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Sitaropoulos and Others v. Greece, (Application No. 42202/07, judgment of 10 July 2010), a reținut că articolul 3 din Protocolul Nr. 1 trebuie interpretat ca o obligație pozitivă a statului să garanteze votanților din afara țării dreptul de a vota în alegerile parlamentare. Cu toate acestea, dreptul de vot în asemenea cazuri poate fi restrâns, doar în măsura în care dispozițiile constituționale permit.

Ori, așa cum am arătat, în cadrul Constituției României, restrângerea dreptului de vot este prevăzută limitativ în art. 36. Astfel, o restrângere suplimentară a dreptului de vot, în ceea ce îi privește pe cetățenii români care își au domiciliul sau reședința în străinate, ar fi imposibilă.

Mai mult, singura restrângere admisibilă în afara celor de rang constituțional care sunt în acord cu liniile directoare prevăzute în cadrul Codului Electoral adoptat de către Comisia de la Veneția, o reprezintă diferența admisibilă de 10% dintre puterea votului exercitat în circumscripțiile electorale stabilite pe criterii geografice ale unui stat, în determinare numărului de mandate parlamentare (aspect analizat la punctul 2).

Dispozițiile relevante în materia universalității votului sunt reprezentate de art. 25 (b) a Pactului Internațional privind drepturile Civile și Politice, cât și art. 3 al Protocolului Adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și jurisprudența relevantă în materie Mathieu-Mohin and Clerfayt v. Belgium, 2 March 1987, No. 9267/81, Series A vol. 113, p. 23; Gitonas and Others v. Greece, 1 July 1997, Nos. 18747/91, 19376/92; 19379/92, 28208/95.

Având în vedere cele arătate, se ajunge la concluzia că legiuitorul român, nu poate să restrângă dreptul de vot în alte modalități decât cele prevăzute prin Constituție, dispoziții care sunt în concordanță cu liniile directoare cuprinse în Codul electoral al Comisiei de la Veneția.
Analizând Legea 208/2015, se observă că cetățenii ce își au domiciliul sau reședința în străinătate, au un vot inegal cu votul cetățenilor ce își au domiciliul sau reședința în țară (a se vedea punctul 2 analizat mai sus).

În cazul în care s-ar interpreta că o asemenea restrângere a dreptului de vot reprezintă voința legiuitorului român, s-ar încălca unviersalitatea votului, aspect consacrat prin Constituție la art. 62, fapt pentru care nici Comisia de la Veneția nu permite statelor care reglementează votul tutor cetățenilor printr-un act normativ de rang constituțional, să îl restrângă prin legi cu forță juridică inferioară. Statul român ar fi putut să restricționeze dreptul de vot al cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate, doar printr-un act normativ de rang constituțional.

Totodată, o astfel de restrângere ar încălca art. 53 din Constituție, măsura nefiind proporțională, aspect reținut și de către Comisie.

Concluzionând, Anexa nr. 1 a Legii 208/2015, încalcă exercițiul dreptului de vot și universalitatea sa, în măsura în care s-ar interpreta că dreptul cetățenilor români care își au domiciliul sau reședința în străinătate a fost restrâns, aceasta fiind opțiunea legiuitorului.

  1. Precizări cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție

Considerăm că modul în care au fost atribuite mandatele prin Legea 208/2015 pentru fiecare circumscripție în parte, încalcă art. 16 alin. 1 din Constiuție.

În acest sens, se produce o încălcare cu privire la egalitatea în drepturi a candidaților din circumscripții diferite, o încălcare cu privire la egalitatea cetățenilor din circumscripții diferite în exercitarea dreptului de  vot, cât și o încălcare cu privire la egalitatea cetățenilor din circumscripții diferite privind reprezentarea intereselor acestora.

Cu privire la egalitatea în drepturi a candidaților din circumscripții diferite, în cadrul punctului 2, am arătat o situație în care, deși legea prevede în mod clar modul în care rezultă numărul de mandate în cadrul fiecărei circumscripții electorale, prin raportare la norma de reprezentare, există circumscripții care primesc un număr suplimentar de mandate, fără să îndeplinească condițiile legale. O astfel de situație se poate observa la circumscripțiile electorale aferente Județelor Bacău, respectiv Cluj, unde numărul deputaților a fost suplimentat în cadrul Anexei nr. 1, pentru fiecare circumscripție cu câte 2 mandate, fără a fi îndeplinite criteriile legale.

La polul opus, în cadrul circumscripției 43, deși aplicând formula cuprinsă în art. 5 alin. (5) din Legea 208/2015 ar rezulta un număr de 8 deputați, respectiv 4 senatori, prin Anexa nr. 1 din Lege, s-au acordat doar 4 mandate de deputați, respectiv 2 mandate de senatori.

O astfel de situație generează o vădită inegalitate între candidații din circumscripții diferite, fiind în contradicție cu art. 16 din Constituție.

Cu privire la egalitatea cetățenilor din circumscripții diferite în exercitarea dreptului de  vot, am analizat pe larg acest aspect în cadrul punctului 2, unde am arătat că prin practicarea geografiei electorale, se încalcă caracterul egal al dreptului de vot.

Cu privire la egalitatea cetățenilor din circumscripții diferite privind reprezentarea intereselor acestora, se observă că cetățenii având domiciliul sau reședința în străinătate nu primesc un număr de mandate proporțional numărului de alegători înscriși pe lista electorală. Astfel, cetățenii din circumscripția 43, dacă ar fi făcut parte dintr-o altă circumscripție electorală, ar fi fost reprezentați de 8 deputați, respectiv 4 senatori, în loc de 4 deputați, respectiv 2 senatori conform Anexei nr. 1. Ori, situația nu se aplică în mod similar celorlalte circumscripții, motiv pentru care, rezultă în mod clar o inegalitate între drepturile cetățenilor, prin aplicarea acelorași dispoziții din Legea 208/2015, în mod diferit și arbitrar.

  1. Precizări cu privire la încălcarea art. 2 din Constituție

Conform art. 2 din Constituție, suveranitatea aparține poporului român, care o exercită în mod direct prin referendum, sau indirect prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte.

Prin acest articol, constituantul român, a urmărit să stabilească raportul dintre puterea politică și puterea de stat. Astfel, puterea politică sau puterea poporului, transferă exercițiul puterii pentru o perioadă de timp, către puterea de stat, aceasta din urmă aprținând tot poporului.

În acest sens, titularul puterii (suveranității) este poporul, în vreme ce organele reprezentative, vor deține temporar doar exercițiul puterii.

Constituantul român, a trasat și regulile prin care organele reprezentative se pot constitui, astfel, acestea trebuie să fie formate prin alegeri libere, periodice și corecte.

Așa cum am spus, poporul își exercită suveranitatea prin organele sale reprezentative, constituite printre altele, prin alegeri corecte.

Conform art. 61 din Constituție, organul reprezentativ suprem al poporului român este Parlamentul.

Or, prin aplicarea Legii 208/2015, Parlamentul nu este constituit prin alegeri corecte, astfel cum se impune prin art. 2 din Constituție.

Nu pot exista alegeri corecte, acolo unde se practică geografia electorală, unde votul cetățenilor nu are aceeași putere, aspect care aduce atingere egalității votului, sau unde nu se respectă liniile directoare ale Comisiei de la Veneția în materie de legislație electorală.

            Mai mult, se poate observa cum suveranitatea nu mai aparție poporului în ansamblu, ci aparține unei părți a poporului român, puterea de stat fiind cea care prin intermediul Legii 208/2015, a confiscat o parte din puterea poporului per amsamblu și a acordat un grad sporit de suveranitate unei anumite categorii de cetățeni (cei din circumscripțiile 1-42). Acest aspect este de natură a aduce atingere inclusiv dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Constituție.

  1. Precizări cu privire la încălcarea art. 4 din Constituție

Conform art. 4 alin. (2) din Constituție “România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.”

Egalitatea este un principiu constituțional complex, care poate îmbrăca fie forma unui principiu general al drepturilor, fie pe cea a unui drept fundamental. Ca normă juridică, egaltiatea este autonomă și nu implică doar o singură prevedere constituțională, ci un întreg grup de norme. Expresia egalitate cu vocație de generalitate se regăsește în art. 6, 41, 48 sau 56. Din ansamblul acestor prevederi art. 4 se detașează ca având funcția esențială de stabilire a “criteriilor de nediscriminare” (M. Constantinescu, I. Deleanu, A. Iorgovan, I. Muraru, F. Vasilescu, I.Vida, Constituția României, comentată și adnotată, p.39).

Raționamentul egalitar implică o logică binară: comparația între două situații, dar având mereu în vedere un tertium comparationis considerat ca un sistem de referință dat.  Dacă situațiile obiective sunt suficient de asemănătoare, se impune aplicarea aceluiași raționament. Doar în acest mod este evitată discriminarea. (I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României – comentarii pe articole, p. 46, Ed. C.H Beck, București, 2008).

Discriminarea din punct de vedere etimologic implică o distincție între obiecte, o separație, o diferențiere. Discriminarea juridică, interzisă prin art. 4 alin. 2 din Constituție, nu implică doar o simplă diferență între elemente, fiind necesară atribuirea și elementului arbitrar. Astfel, discriminarea juridică interzisă de Constituție, apare acolo unde legiuitorul ar face o diferență între situații, pe criterii arbitrare.

O astfel de situație se regăsește în modul în care legiuitorul român a înțeles să reglementeze modalitatea de alegere a Camerelor Parlamentului, prin Legea 208/2015.

În acest sens, se observă o discriminare realizată de legiuitor, între cetățenii ce își au domiciliul în țară și cetățenii ce își au domiciliul sau reședința în străinătate.

Deși Legea prevede în mod clar modalitatea de atribuire a mandatelor, prevăzând o normă de reprezentare unitară, legiuitorul, în Anexa 1 ce face parte integrantă din textul legii, a atribuit mandate fără să țină cont de norma de reprezentare, pe criterii arbitrare, neprevăzute de lege, în mod discriminatoriu.

  1. Precizări cu privire la încălcarea art. 7 din Constituție

 

Prin art. 7 din Constituție, statul român se obligă să întărească legăturile cu românii din afara frontierelor. Acest aspect nu se manifestă doar prin deschiderea de puncte dimplomatice sau prin alte activități realizate de statul român, fiind vorba despre o obligație a statului ce are mai multe valențe.

Una dintre cele mai puternice legături a cetățenilor români cu statul român, o reprezintă faptul că suveranitatea (puterea de stat) aparține poporului, care o exercită prin organele sale reprezentative (art. 2 din Constituție). Analizând lucrurile din această perspectivă, observăm că legătura cetățenilor români aflați în afara granițelor cu statul român, trebuie întărită mai ales cu privire la dreptul de vot pe care îl au aceștia, în alegerea membrilor Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem. Constituantul român, a exclus o limitare a dreptului de vot a cetățenilor români ce își au domiciliul sau reședința în afara țării, aspect care se poate observa din modalitatea redactării Constituției.

De asemenea, Comisia de la Veneția impune statelor, care nu au interzis prin Constituție dreptul de vot al cetățenilor ce au domiciliul sau reședința în afara țării, obligația de a le acorda acest drept prin legile interne.

În opinia Comisiei, așa cum am arătat, odată asigurat acest drept, el nu trebuie aplicat în mod diferențiat, prin practicarea geografiei electorale.

În ceea ce privește articolul 7 din Constituție, acesta este încălcat prin Legea 208/2015, Anexa 1 atribuind un număr mai mic de mandate, în mod arbitrar, contrar dispozițiilor cuprinse în același act normativ, și fără a se ține cont de norma de reprezentare. Astfel, statul își încalcă propria obligație de a întări legătura cu cetățenii români din afara țării, limitând o componentă importantă a acesteia, și anume dreptul de vot.

 

  1. Concluzii

În cadrul acestei petiții, am analizat aspectele care fac Legea 208/2015 să fie neconstituțională.

În acest sens, Legea 208/2015 este neconstiuțională, întrucât:

  • Prezintă două motive procedurale de neconstituționalitate a actului normativ:
  1. faptul că Legea nr. 208/2015 a retroactivat în stabilirea numărului locuitorilor în baza căruia se realiza Anexa nr. 1.
  2. Anexa 1 prevăzută în Legea 208/2015, va fi modificată printr-un act administrativ, inferior legii. Pentru ca o astfel de situație să nu devină neconstituțională, Parlamentul, în urma raportării realizate la INS, ar trebui să modifice Legea 208/2015, actualizând Anexa nr. 1, ori acest aspect nu s-a realizat pentru alegerile din 2016
  • Se încălcă egalitatea votului, aspect prevăzut de dispozițiilor art. 62 din Constituție, prin practicarea geografiei electorale și prin atribuirea mandatelor în mod arbitrar, fără a se ține cont de norma de reprezentare.
  • Anexa nr. 1 a Legii 208/2015, încalcă dreptul de vot și universalitatea votului, în măsura în care s-ar interpreta că dreptul cetățenilor români care își au domiciliul sau reședința în străinătate a fost restrâns, aceasta fiind opțiunea legiuitorului. O astfel de opțiune, nu îi este permisă legiuitorului conform aspectelor reținute de Comisia de la Veneția, întrucât România a prevăzut în mod expres prin Constituție modalitățile de restrângere a dreptului de vot. Totodată, se încalcă art. 53 din Constituție, măsura adoptată de legiuitor nefiind propoțională.
  • Se încălcă dispozițiilor art. 16 din Constituție sub trei aspecte:
  1. egalitatea în drepturi a candidaților din circumscripții diferite
  2. egalitatea cetățenilor din circumscripții diferite în exercitarea dreptului de vot
  3. egalitatea cetățenilor din circumscripții diferite privind reprezentarea intereselor acestora
  • Se încălcă dispozițitiile art. 2 din Constituție, Legea neasigurând caracterul corect al alegerilor, organul reprezentativ suprem al poporului român, prin care poporul își exercită suveranitate, fiind constituit prin favorizarea reprezentativității unei anumite categorii din popor.
  • Se încalcă dispozițiile art. 4 din Constituție prin faptul că Legea discriminează. Legea, deși prevede în mod clar modalitatea de atribuire a mandatelor, reglementând o normă de reprezentare unitară, legiuitorul, în Anexa 1 (ce face parte integrantă din textul legii), a atribuit mandate fără să țină cont de norma de reprezentare, pe criterii arbitrare, neprevăzute de lege, în mod discriminatoriu.
  • Se încalcă art. 7 din Constituție, statul prin Anexa 1 din Lege, atribuind un număr mai mic de mandate, în mod arbitrar, contrar dispozițiilor cuprinse în același act normativ, și fără a ține cont de norma de reprezentare, și-a încălcat propria obligație de a întări legătura cu cetățenii români din afara țării, limitând o componentă importantă a acesteia, și anume dreptul de vot.

 

Vlad-Cristian Soare este doctor în drept, avocat în cadrul Baroului București, fiind partener în SCPA Pârgaru, Soare și Asociații și colaborator al Facultății de Drept – Universitatea din București, catedra de Drept constituțional și Instituții politice.

CEx-ul care ar putea da ‘reset’ PSD-ului

Articolul precedent

Rareș Bogdan, la reuniunea grupului de lucru pentru Schengen: România nu mai are un guvern eurosceptic

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din Esențial