sursa foto: ProTV.ro
De la DosarSpot

Ridicarea imunității lui Nicolae Bănicioiu a ajuns la conducerea Camerei Deputaților. Care este procedura de urmat?

0

Cerea formulată de DNA pentru urmărirea penală a deputatului Nicolae Băniciou, fost ministru al Tineretului, suspect de trafic de influență și luare de mită în formă continuată, este pe ordinea de zi a Biroului Permanent al Camerei Deputaților.

Mai multe despre ancheta DNA referitoare la suspiciunea de șpagă de peste 3,5 milioane de lei  a fostului ministru Bănicioiu.

Solicitarea de ridicare a imunității va fi trimisă ce către Președintele Camerei către Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a Camerei, care va primi un termen de 5 zile, pentru a face o recomandare plenului, dacă există sau nu există motive temeinice pentru a-l trimite în judectă pe fostul ministru.

Totodată, Președintele Camerei va sesiza plenul cu cererea de urmărire. Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Dacă în urma deciziei Camerei Deputaților, dosarul fostului ministru va fi trimis pentru efectuarea urmării penale, dosarul cauzei se trimite, de îndată, ministrului justiţiei sau, după caz, primului-ministru pentru a proceda potrivit legii. Urmărirea penală va fi efectuată de DNA, iar instanța competentă judecării cauzei va fi Înalta Curtea de Casație și Justiție.

Nicolae Bănicioiu a fost ministru al Tineretului în Guvernul Ponta în perioada 21 decembrie 2012 – 5 martie 2014, iar în perioada 5 martie 2014 – 17 noiembrie 2015 a fost ministru al Sănătății.

Scurte explicații juridice cu privire la atragerea raspunderii penale a membrilor Guvernului  

Faptele săvârșite de membrii Guvernului pe perioada exercițiului funcției lor care, potrivit legii penale, constituie infracțiuni, intră sub incidența Legii nr.115/1999 privind responsabilitaea ministerială.

Astfel, potrivit art.11 din legea privind responsabilitatea ministerială “Membrii Guvernului răspund penal pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor, de la data depunerii jurământului şi până la încetarea funcției, în condiţiile prevăzute de Constituție.”

Atât Constituția, în art.109 alin.(2) teza întâi, cât și legea privind responsabilitatea ministerială, în art.12, prevăd că numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României, au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor.

În ce constă imunitatea parlamentară ?

Imunitatea parlamentară are două componenteiresponsabilitate și inviolabilitate.

Componenta iresponsabilității este prevăzută la articolul. 72 alin(1) din Constituție și reprezintă faptul că parlamentarul nu răspunde nici civil, nici penal, pentru opiniile politice exprimate și nici pentru voturi.

Evident, va răspunde civil în cazul în care acesta realizează o faptă delictuală dar, nu va răspunde pentru opiniile politice exprimate.

În ceea ce privește inviolabilitatea, aceasta poartă asupra măsurilor preventive care se pot lua împotriva parlamentarului, în faza de urmărire penală și până la condamnarea defintivă.

Măsurile preventive se iau împotriva unei persoane în anumite condiții prevăzute de Codul de Procedură Penală și reprezintă o restrângere foarte mare a libertății individuale. Chiar dacă persoana se bucură de prezumția de nevinovăție, în anumite situații este necesară luarea unor măsuri preventive până la condamnarea defitivă.

Însă măsurile preventive, se iau doar în condițiile legii și nu reprezintă o regulă, reprezintă o măsură excepțională. Palrmentarii, spre deosebire de ceilalți oameni, beneficiază de imunitate cu privire la aceste măsuri preventive.

Domnul deputat  Pro România Nicolae Bănicioiu nu poate fi percheziţionat, reţinut sau arestat fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor.

PARLAMENTARII NU BENEFICIAZĂ DE IMUNITATE ÎN SITUAȚIA ÎN CARE SUNT CONDAMNAȚI DEFINITIV.

În acest sens, reamintim că Liviu Dragnea a ajuns în închisoare din poziția de parlamentar, fiind președintele Camerei Deputaților. De asemenea, în trecut George Becali, a plecat din ședința plenului Parlamentului să se prezinte la penitenciar, fiind pronunțată condamnarea sa definitivă, iar exemplele pot continua.

Imunitatea parlamentară poartă doar asupra acestor măsuri prevenitve.

Imunitatea poate fi ridicată  cu votul majorității, în ședința plenului prin votul  secret (cu bile).

În final, trebue să precizăm că o dată ridicată imunitatea parlamentară  a unui membru, de către Camera sesizată în acest sens, pot fi luate măsuri preventive în persoana parlamentarului respectiv dacă sunt îndeplinite și condițiile prevăzute în Codul de Procedură Penală în art.202:

  • există probe/indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune;
  • necesitatea asigurării bunei desfăşurări a procesului penal;
  • împiedicarea sustragerii suspectului/inculpatului de la desfăşurarea procedurilor;
  • prevenirea săvârşirii unei alte infracţiuni

Dacă sunt îndeplinite și aceste condiții, atunci se pot lua măsuri preventive față de parlamentarul vizat dar asta nu înseamnă și că se vor lua.

Dacă în urma unui eventual proces penal, o persoană este condamnată pentru faptele săvârșite în timpul mandatului de ministru, pe lângă pedeapsa principală se va aplica şi pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a mai ocupa o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de conducere pe o perioadă de la un an la 5 ani.

Capitala României, a doua din Europa la cheltuieli sociale privind poluarea

Articolul precedent

Record absolut de cazuri COVID-19 și pacienți la ATI: 4848 teste pozitive în 24 de ore, 766 pacienți la terapie intensivă

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din De la Dosar