sursa :cotidianul.ro
FactualSpot

Va avea Kövesi competența ca procuror-șef european să conducă ancheta „Tel Drum”?

0

Un subiect care a născut multe dispute între taberele politice din România și nu numai, este reprezentat de candidatura doamnei Laura Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european. Oricât de controversată, ar spune unii dintre contestatari că este Laura Codruța Kövesi, o astfel de funcție ocupată de un român poate reprezenta o lovitură de imagine pentru România și asigurarea unei poziții de forță la nivel european a  unui cetățean român.

Având în vedere scopul pentru care a fost gândit Parchetul European, ne punem întrebarea dacă, în cazul numirii Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european, aceasta va putea conduce anchete interne având ca obiect fonduri europene? Așa cum vom observa, răspunsul la această întrebare este pozitiv.

S-a speculat mult pe tema acestui subiect dar totuși, ce este mai exact Parchetul European și ce atribuții va avea Laura Codruța Kövesi dacă va fi numită în funcția de procuror-șef european?

Conform art.11 din Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017, „procurorul-șef european este șeful EPPO.”

Parchetul European (EPPO) a apărut ca urmare a cooperării consolidate dintre mai multe state membre ale Uniunii Europene cu scopul de a combate mai eficient frauda împotriva finanțelor UE. În prezent 22 de state membre s-au alăturat acestui demers de protejare a bugetului Uniunii. Odată ce va deveni funcțional, acesta va a fi o instituție independentă și descentralizată a Uniunii Europene, care va avea competența de a cerceta, urmări penal și trimite în judecată persoanele învinuite de săvârșirea unor infracțiuni care aduc prejudicii bugetului UE precum: corupția, spălarea de bani sau frauda transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane de euro.

Această nouă instituție va lucra în strânsă legătură cu autoritățile naționale de aplicare a legii și va colabora și cu alte organisme europene precum Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust) și Oficiul European de Poliție (Europol).

Informațiile conferite până în prezent despre Parchetul UE relevă faptul că va fi structurat pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procurorul-șef european și un colegiu al procurorilor, iar nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați și camere permanente pentru monitorizarea și direcționarea investigațiilor precum și luarea deciziilor operaționale.

Alegerea procurorului-șef european

Juriul de selecție, ce va fi format din 12 persoane, trebuie să întocmească o listă scurtă de candidați calificați pe baza candidaturilor primite și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Procurorul șef european va fi numit de comun acord de către Parlamentul European și Consiliu pentru un mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit. Acesta va fi selectat din rândul candidaților care îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

– sunt membri activi în cadrul parchetelor sau al magistraturii statelor membre sau sunt procurori europeni activi;

-oferă toate garanțiile de independență;

– dețin calificările necesare pentru numirea în cele mai înalte funcții de la nivelul parchetelor din statele lor membre respective, dispun de experiența practică relevantă în ceea ce privește sistemele juridice naționale, investigațiile financiare și cooperarea judiciară internațională în materie penală, sau care au ocupat funcția de procurori europeni;

– dispun de o experiență managerială suficientă și de calificările suficiente pentru această poziție.

Curtea de Justiție, la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei, îl poate elibera din funcție pe procurorul-șef european în cazul în care constată că acesta nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru exercitarea atribuțiilor sale sau este găsit vinovat de săvârșirea unei abateri grave.

Atribuțiile procurorului-șef european

Procurorul-șef european organizează activitatea EPPO, conduce activitățile acestuia și adoptă decizii în conformitate cu regulamentul de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European și cu regulamentul intern de procedură al EPPO. Acesta va fi asistat în exercitarea atribuțiilor sale, sau înlocuit atunci când este absent sau nu poate îndeplini atribuțiile respective, de către doi procurori-șefi europeni adjuncți.

Procurorul-șef european reprezintă EPPO față de instituțiile Uniunii și ale statelor membre ale Uniunii Europene, precum și față de părțile terțe. În acest sens, acesta se prezintă o dată pe an în fața Parlamentului European și a Consiliului, precum și în fața parlamentelor naționale ale statelor membre la cererea acestora, pentru a raporta cu privire la activitățile generale ale EPPO.

În cadrul colegiului procurorilor, alături de care formează nivelul strategic al Parchetului, procurorul-șef european prezidează reuniunile și răspunde de pregătirea acestora. De asemenea, el dispune de votul decisiv în caz de egalitate de voturi cu privire la orice aspect care trebuie să fie decis de către colegiu.

La propunerea procurorului-șef european, colegiul numește procurorii europeni delegați, desemnați de statele membre. Procurorul-șef european ar trebui să aprobe numărul de procurori europeni delegați pentru fiecare stat membru, precum și împărțirea funcțională și teritorială a atribuțiilor între aceștia.

În privința funcției de director administrativ, procurorul-șef european are atribuția de a propune o listă de candidați colegiului, care va urma să îl aleagă, iar ulterior numirii în funcția de director, acesta va răspunde în fața procurorului-șef cu toate propunerile de programe și documente, conform regulamentului.

Odată ce EPPO a fost instituit, procurorul-șef european pregătește fără întârziere o propunere de regulament intern de procedură al EPPO, spre adoptare de către colegiu cu o majoritate de două treimi.

O atribuție ce a stârnit interesul intervine în cazul în care investigațiile EPPO implică persoane protejate de un privilegiu sau o imunitate în conformitate cu dreptul intern sau dreptul Uniunii, iar acest privilegiu (sau imunitate) reprezintă un obstacol în calea unei anumite investigații în curs. În asemenea situații, procurorul-șef european înaintează o cerere scrisă și motivată pentru ridicarea privilegiului sau imunității, în conformitate cu procedurile stabilite de dreptul intern și dreptul Uniunii.

Printre responsabilitățile sale se mai numără elaborarea deciziilor privind întocmirea bugetului, pe care le va prezenta colegiului spre adoptare, sau elaborarea estimărilor privind cheltuielile și veniturile EPPO pentru fiecare exercițiu financiar. Procurorul-șef european elaborează un proiect de reglementări financiare aplicabile EPPO pe baza unei propuneri din partea directorului administrativ.

România e în top la frauda cu fonduri europene

Conform raportului OLAF pe 2017, Oficiul European Antifraudă a anunţat că România a finalizat 11 anchete, dintre care 8 au fost încheiate cu recomandări. Ţara noastră este pe primul loc în ceea ce priveşte numărul anchetelor finalizate, dar şi cel al recomandărilor. Cel mai răsunător caz trecut în dreptul României era dosarul TelDrum.

În aceste condiții, războiul în cazul numirii în funcția de procuror-șef european, războiul Kovesi-Dragnea este departe de a fi încheiat.

 

Primăria Capitalei blocată prin decizia Curții de Apel

Articolul precedent

Guvernul și ordonanțele de urgență – când se emit și în ce condiții?

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din Factual