sursa: gandul.info
FactualSpot

Opoziția a ajuns la un numitor comun: Turcan – Președintele Camerei Deputaților și Kovacs – Avocatul Poporului

0

Alianțā pentru Președintele Camerei Deputaților

PNL, USR și PMP au găsit soluția comună pentru candidatul la președinția Camerei Deputaților în persoana deputatului liberal Raluca Turcan. Sprijinul celor doi lideri ai opoziției, Dan Barna și respectiv Eugen Tomac, a fost dezvăluit ieri după-amiază în declarațiile oferite de parlamentarul Turcan.

Am plecat împreună cu colegii mei, domnul preşedinte USR, Dan Barna, şi domnul preşedinte PMP, Eugen Tomac, de la o serie de priorităţi care ţin de obligaţiile pe care noi le avem faţă de cetăţenii României. În primul rând, vorbim despre corectarea erorilor din justiţie în urma apărării infractorilor în ultimii doi ani şi jumătate de către PSD şi gruparea din jurul lui Liviu Dragnea. Este obligatoriu pentru noi să transpunem în legislaţia din justiţie recomandările Comisiei de la Veneţia şi, de asemenea, să milităm împreună în Parlament pentru o justiţie dreaptă. Am plecat de la ideea că trebuie să facem dreptate pentru românii din diaspora care pentru a doua oară şi-au văzut îngrădit un drept fundamental şi anume dreptul la vot. De aceea, e nevoie de susţinere importantă în Parlament pentru a facilita votul românilor din diaspora prin votul prin corespondenţă şi votul electronic. Există proiecte în momentul de faţă în Parlament care pot fi puse cap la cap şi să rezulte o decizie comună a opoziţiei pentru apărarea drepturilor românilor din diaspora” a afirmat Raluca Turcan.

În final, aceasta a mai spus că „momentul desemnării preşedintelui Camerei Deputaţilor este un moment care poate să pună bazele acestei agende reformatoare de priorităţi pentru cetăţenii României. Şi ne-am bucurat astăzi să ajungem la un acord comun de susţinere a unui singur candidat din partea celor trei formaţiuni în persoana mea pentru funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor”.

Pentru a-și pune candidatul în fruntea Camerei Deputaților, partidele opoziției, PNL, PMP și USR ar avea nevoie de sprijinul celor de la Pro România și UDMR. Însă, până în prezent, cele două formațiuni politice nu au lăsăt de înțeles că sunt gata să își acorde sprijinul în acest sens.

Aceeași alianță pentru Avocatul Poporului

Opoziția parlamentară formată din PNL, USR și PMP, a ajuns la un numitor comun și cu privire la candidatul pentru Avocatul Poporului.

Peter Eckstein Kovacs, de profesie avocat, fost membru al partidului UDMR și fost senator, este cel care ar putea să ocupe locul instituției Avocatul Poporului, după ce acesta a rămas liber începând cu data de 6 mai, când a expirat mandatul lui Victor Ciorbea.

Explicații juridice

Cum este ales Președintele Camerei Deputaților?

Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.

Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor.

Dacă nici un candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majorităţii deputaţilor, se organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi declarat preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului prevăzut la art. 67 din Constituţia României, republicată.

Preşedintele Camerei Deputaţilor şi orice alt membru al Biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului, cu votul majorităţii deputaţilor. Votul este secret şi se exprimă prin buletine de vot în cazul preşedintelui Camerei Deputaţilor şi prin bile în cazul celorlalţi membri ai Biroului permanent. Propunerea de revocare se face în scris şi este însoţită de semnăturile iniţiatorilor.

Ce face Președintele Camerei Deputaților?

Preşedintele Camerei Deputaţilor are următoarele atribuţii:

  • convoacă deputaţii în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament;
  • conduce lucrările plenului Camerei Deputaţilor, asistat obligatoriu de 2 secretari, şi asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum şi respectarea prevederilor prezentului regulament;
  • acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabileşte ordinea votării, precizează semnificaţia votului şi anunţă rezultatul acestuia;
  • conduce lucrările şedinţelor Biroului permanent;
  • sesizează Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din Constituţia României, republicată;
  • asigură trimiterea de îndată la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ori, după caz, Preşedintelui României, spre promulgare, a legilor votate, în termenele legale;
  • reprezintă Camera Deputaţilor în relaţiile interne şi externe;
  • prezintă rapoarte justificative, anual, în faţa plenului asupra utilizării fondului preşedintelui;
  • îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, precum şi însărcinările date de plenul Camerei Deputaţilor.

Cum este ales Avocatul Poporului?

Avocatul Poporului este numit în ședința comună a celor două camere parlamentare, din propunerile înaintate de către birourile permanente ale camerelor (la recomandarea grupurilor parlamentare) prin votul majorității parlamentarilor prezenți în ședința comună.

Înainte de exprimarea votului, candidaţii vor fi audiaţi de comisiile juridice din Camera Deputaţilor şi Senat.

Avocatul Poporului este numit pentru o perioadă de 5 ani, mandatul putând fi reînnoit o singură dată.

Ce face Avocatul Poporului?

Avocatul Poporului este autoritate publică autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate publică şi  îndeplinește următoarele atribuții cu scopul apărării drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice:

  • soluţionarea petiţiilor;
  • În ceea ce privește contenciosul constituţional:
    • formulează puncte de vedere, la cererea Curţii Constituţionale;
    • poate sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora;
    • poate sesiza direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor;
  • În contenciosul administrativ: poate sesiza instanţa de contencios administrativ, în condiţiile legii contenciosului administrativ;
  • Promovează recursului în interesul legii în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu privire la problemele de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti, prin hotărâri judecătoreşti irevocabile;
  • Prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora; rapoartele pot conţine recomandări privind modificarea legislaţiei sau măsuri de altă natură pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor;
  • Prezintă rapoarte preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului sau, după caz, primului – ministru, în cazurile în care constată, cu prilejul cercetărilor întreprinse, lacune în legislaţie sau cazuri grave de corupţie ori de nerespectare a legilor ţării;
  • Poate fi consultat de iniţiatorii proiectelor de legi şi ordonanţe, care, prin conţinutul reglementărilor, privesc drepturile şi libertăţile cetăţenilor, prevăzute de Constituţia României, de pactele şi celelalte tratate internaţionale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte.

LIVE: Ședința în plen. Cine va fi noul Președinte al Camerei Deputaților?

Articolul precedent

#DosarulMitaAustriacă –>Comisia juridică a aprobat ridicarea imunității lui Tăriceanu. Ce înseamnă acest lucru?

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din Factual