sursa foto: centruloncologic.ro
FactualSpot

#NoCancer Bolnavii de cancer și drepturile reglementate prin lege. Confidențialitatea și protecția datelor

0

“Articol realizat cu sprijinul EPP Group 2019/II Information Campaign in Romania”

Cele mai recente date (2018 CNEPSS) arată existența unui număr de cazuri noi de cancer de 1.4 milioane în rândul bărbaților și 1.2 milioane în rândul femeilor din Uniunea Europeană. În același an, aproximativ 708.000 de bărbați și 555.000 de femei au murit de cancer, ceea ce face cancerul a doua cea mai întâlnită cauza de deces în Uniune, după afecțiunile cauzate de sistemul circulator.

Prin drepturile pacientului se pot înțelege și „aşteptări corecte şi rezonabile” pe care le are orice bolnav de cancer. În general, acestea nu sunt reglementate în legislaţie; de aceea, ele diferă în funcție de modul în care le sunt explicate de furnizorul de servicii medicale şi depind de relaţia dintre furnizor şi pacient.

DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE PACIENŢILOR:

  • să fie tratat cu respect, demnitate şi să beneficieze de servicii medicale fără discriminare, indiferent de vârstă, statut social, sex, etnie, preferinţe sexuale, religie, convingeri politice sau cultură;
  • să beneficieze de spitalizare gratuită într-un spital public;
  • să fie informat cu privire la orice costuri suplimentare ale serviciilor medicale;
  • să beneficieze de un tratament bazat pe datele clinice şi nu pe capacitatea de a plăti serviciile medicale (statusul asigurării medicale);
  • să cunoască identitatea, statutul profesional şi calificarea celor care asigură serviciul de sănătate;
  • să beneficieze de explicaţii clare cu privire la starea actuală a bolii, informaţii care să fie uşor de înţeles, inclusiv riscurile şi alte opţiuni terapeutice;
  • să beneficieze de confidenţialitate cu privire la informaţiile personale;
  • să ceară o a doua opinie medicală;
  • să poată face un compliment sau o plângere;
  • să poată decide dacă doreşte să ia parte în cercetarea medicală şi în instruirea clinică a rezidenţilor şi studenţilor;
  • să ia parte în deciziile de tratament;
  • să primească instrucţiuni legate de îngrijirea personală la externare;
  • să poată cere externarea în orice moment pe propria răspundere;
  • să poată refuza îngrijirea într-un anumit centru sau de către un  anumit doctor.

De asemenea, informaţiile privind starea de sănătate și prognoza afecțiunii trebuie comunicate pacienţilor într-o manieră adecvată capacităţii lor de înţelegere. Dacă pacientul nu vorbeşte limba oficială, trebuie să existe mijloace de traducere.

Printre așteptările pacienților exista obţinerea unei alte opinii medicale (second opinion). Acest lucru înseamnă a consulta un alt medic pentru a beneficia de încă un punct de vedere cu privire la diagnostic şi tratament. Pacientul poate solicita altă opinie medicală în situația în care nu este sigur cu privire la tratamentul recomandat de medic, lucru care este corect şi rezonabil. Totodată, rezonabil ar fi și ca medicul curant să recomande pacientului un alt medic, pentru o a doua opinie medicală şi să-i pună la dispoziţie acestuia rezultatele analizelor pacientului. Mulţi medici încurajează în mod deschis a doua opinie şi îşi ajută pacienţii pentru a o obţine, însă există și unii medici care nu sunt de acord cu acest lucru şi nu există nici o lege care să-i oblige să o facă. În orice caz, este dreptul pacientului de a solicita o a doua opinie medicală.

Aceste drepturi sunt extrase la nivel național din Legea nr.95 din 14 aprilie 2006, privind reforma în domeniul sănătăţii.

CONFIDENŢIALITATEA

Printre drepturile pacienților, se află și importanța păstrării secretului medical. Toate informaţiile despre starea de sănătate, despre condiţia medicală, diagnostic, prognoză şi tratament trebuie păstrate confidenţial, chiar şi după moarte. Informaţiile confidenţiale pot fi divulgate doar dacă pacientul îşi dă consimţământul explicit.

Intrat în vigoare din 25 mai 2018, Regulamentul UE 2016/679 privind protecția datelor cu caracter personal (PDCP; General Data Protection Regulationare = GDPR) a avut un impact important atât asupra pacientului cât și cu referire la furnizorii de servicii sanitare.

În acest sens, se poate observa că din categoria datelor cu caracter personal fac parte și informațiile despre starea de sănătate fizică și mentală (o boală, un handicap, etc.), acestea fiind considerate date cu risc. Conform Regulamentului, oricărui pacient trebuie să i se permită accesul la datele personale privind sănătatea (registre medicale, diagnostice, rezultate ale examinărilor, evaluări ale medicilor curanţi, tratamente, intervenţii efectuată, etc) într-un interval de timp rezonabil (30 zile).

PPE își propune protecția dreptului pacienților la confidențialitatea datelor

Grupul Partidului Popular European (Grupul PPE) este cel mai mare și mai vechi grup din Parlamentul European. Rădăcinile acestui grup vin de la Părinții Fondatori din Europa – Robert Schuman, Alcide De Gasperi și Konrad Adenauer, iar membri partidului provin din toate statele membre ale Europei.

Scopul PPE este acela de a crea o Europă mai competitivă și mai democratică, în care oamenii să poată construi viața pe care și-o doresc. Aceștia își propun să ofere tuturor șanse egale pentru succes, inclusiv întreprinderilor de familie, întreprinderilor mici, inovatorilor, inventatorilor, cercetătorilor, oamenilor de știință și angajaților independenți, printre altele.

Europa are un model unic de inovație, punând oamenii în centru. Spre deosebire de alte state, precum China sau Statele Unite ale Americii, în Europa apare un echilibru între progres și protecție. Trebuie să îmbrățișăm potențialul de inovare, în timp ce stabilim standarde etice și sociale clare. Acesta este motivul pentru PPE își propune să înființeze un Internet Think-Tank, un program prin care cercetătorii vor putea modela viitoare inovații, în timp ce valorile de bază sunt transpuse în era digitală.

#DosarulColectiv –> Nicolae Bănicioiu, fostul ministru al Sănătății, oferă primele declarații ca martor la Parchetul General

Articolul precedent

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei amână emiterea unei rezoluţii critice la adresa sistemului penitenciar din România. Comunicatul Ministerului Justiției

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din Factual