sursa: businessmagazin.ro
Din practicăSpot

Moțiunea de cenzură vs moțiunea simplă. Scurte explicații

0

Moțiunile sunt actele Parlamentului nenormative care privesc în general, poziția față de Guvern în cadrul raporturilor între legislativ și executiv, precum și dreptul Parlamentului de a controla activitatea Guvernului.

Moțiunile sunt:

  • Simple -reglementate în articolul 112 alin(2) din Constituție;
  • De cenzură -reglementate în articolele 113 și 114 din Constituție.
1.Moțiunea de cenzură

Moțiunea de cenzură este actul prin care este exprimată voința întregului Parlament, însemnând că adoptarea unei moțiuni de cenzură se face în ședință comună a Camerei Deputaților și a Senatului. Efectul adoptării unei moțiuni de cenzură este retragerea încrederii Guvernului.  Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numarul total al deputaților și senatorilor și trebuie comunicată Guvernului la data depunerii. Pentru a fi adoptată, este nevoie de votul majorității absolute, aceasta însemnând jumătate plus unu din numărul total al deputaților și senatorilor.

Dezbaterea moțiunii de cenzură trebuie să se desfășoare la 3 zile de la data când a fost prezentată în ședință comună a celor două Camere. În cazul în care moțiunea de cenzură este respinsă, deputații și senatorii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea potrivit articolului 114 din Constituția României.

Așadar moțiunea de cenzură poate fi provocată și prin angajarea răspunderii de către Guvern, în fața Camerei Deputaților și a Senatului, reunite în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.

Dacă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declarației sau a proiectului de lege va fi depusă o moțiune de cenzură și va fi votată de majoritatea membrilor Parlamentului, atunci Guvernul va fi demis.

2.Moțiunea simplă

Moțiunea simplă repezintă poziția unei singure Camere componente a Parlamentului prin care își poate exprima poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. Moțiunile simple se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.

Moțiunea simplă poate fi inițiată de cel puțin 50 de deputați sau de cel puţin o pătrime din numărul senatorilor și, împreună cu motivarea corespunzătoare moțiunii, trebuie depusă în cursul ședințelor publice, președintelui Camerei ai cărui membri au inițiat-o. După primirea moțiunii, președintele Camerei o comunică de îndată Guvernului și o aduce la cunoștință Camerei, după care dispune afișarea ei la sediul Camerei. Tot președintele Camerei stabilește data de dezbatere a moțiunii, care nu poate depăși 6 zile de la data înregistrării acesteia. O particularitate a moțiunilor privind problemele de politică externă este faptul că necesită avizul Comisiei pentru politică externă și consultarea Ministerului Afacerilor Externe.

Spre deosebire de moțiunea de cenzură care duce la căderea Guvernului, moțiunea simplă are ca efect doar adresarea unui advertisment politic cu scopul de a remedia o situație eronată fără a creea de partea Guvernului obligația de a o respecta.

3.Moțiunea simplă împotriva unui membru al Guvernului

În istoria parlamentară, au fost depuse și moțiuni simple îndreptate împotriva unui membru al Guvernului. Trebuie arătat că astfel de moțiuni nu produc efecte în sensul în care Guvernul ar fi obligat prin reprezentanții săi să facă o remaniere, astfel încât ministrul vizat de o astfel de moțiune să fie înlocuit.

În acest sens, prin Decizia Curții Constiuționale nr. 148/2007 s-au reținut următoarele: “Curtea reţine că în sistemul constituţional al României, ca şi în majoritatea celorlalte ţări, controlul   parlamentar,   în   general,   este   fără   sancţiune. Unica   excepţia   când   controlul   parlamentar  are  şi  sancţiune  este  cea  în  care  acest  control  se  exercită  prin  moţiunea  de  cenzură, a cărei adoptare are ca finalitate demiterea Guvernului. Curtea  Constituţională  constată că  noţiunea  de  „moţiune  simplă”  a  fost  introdusă  în  Constituţie cu prilejul revizuirii acesteia, când, prin noua redactare a art.112 alin.(2), s-a lărgit şi conţinutul moţiunii, Camera care o adoptă putând să-şi exprime poziţia nu numai cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări, ci şi cu privire la alte probleme ale politicii interne sau externe. Prin moţiunea simplă s-a pus la dispoziţia parlamentarilor un instrument mai eficient  de realizare a funcţiei de control a Parlamentului asupra Guvernului, dar adoptarea unei moţiuni simple nu are ca efect juridic direct revocarea unui membru al acestuia. Moţiunea simplă are, însă, efecte în plan politic, marcând o victorie a forţelor politice care au iniţiat-o şi susţinut-o, cu  un  ecou  corespunzător  în  opinia  publică”

C.T.Popescu despre hărțuirea doamnei Kövesi de către secția de terorizare a magistraților

Articolul precedent

Moțiunea simplă împotriva lui Tudorel Toader a fost amânată

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din Din practică