sursa foto: constantadeazi.ro
Din practicăSpot

„Moartea domnului Lăzărescu” în reluare la Spitalul Județean din Drobeta-Turnu Severin. Explicații juridice despre malpraxis

0

Medicii Spitalului Județean din Drobeta-Turnu Severin sunt vizați de acuzații grave. Familia unui pacient de 79 de ani susține că acesta a fost lăsat să moară în fața spitalului. După ce a fost adus de urgență pe targă de o ambulanță, bărbatul a fost uitat la intrarea spitalului fără să fie consultat de vreun cadru medical, potrivit declarațiilor nepoatei pacientului.

Reprezentanții spitalului spun însă că au sesizat gravitatea stării de sănătate a bătrânului și că au recomandat internarea, însă rudele ar fi refuzat, în scris.

Redăm în continuare un fragment din declarațiile nepoatei:

Bunicul meu de dimineata s-a simtit rau,intre timp am sunat la ambulanta,au venit,l-au luat..a ajuns la spital in jur de ora 10 aproximativ,de la acea ora si pana la ora 5 cand deja numai era nimic de facut nimeni nu l-a bagat in seama si.. a ajuns acolo vorbind,tot spunea ca ii este rau,mergea mami la asistente..ziceau ca ce sa ii faca sa il tina de mana..deci a stat in urgente pana la ora 17:30-18:00 si atunci i-au zis ca ce fac il ia acasa sau il baga la terapie intensiva..mami a zis ca daca moare il ia acasa dar nu puteau sa ii spuna de cand il adusera ,,ca atunci cand il adusera ziceam ca nu e om de moarte! Bun..deci l-a luat acasa..nu au vrut sa ii dea slavare( el fiind un om mare,si inalt si solid) il tragea o asistenta de picioare sa il bage in masina personala si nu au mai apucat,l-au zbicit..si pana la urma a murit in fata spitalului..ca un caine..pana la urma..nici bun simt sa aduca un cearceaf sa il puna pe el nu au mai avut..deci au fost clipe de cosmar…tragand de el sa il bage in masina a busnit sangele din el..probabil ca stiau ca moare si ce au zis..stai sa plece mai repede cu el deaici! La Severin mori cu zile,la fel cum probabil a murit si bunicul meu!

Malpraxis medical. Explicații juridice.

Malpraxis medical reprezintă eroarea profesională săvârșită în exercitarea actului medical efectuată de către personalul medical sau furnizorul de servicii medicale generatoare de pagube pacientului.

Actele normative aplicabile într-o astfel de situație sunt Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, Legea 46/2004 privind drepturile pacientului și, bineînțeles, Codul Civil și Codul Penal.

Dacă te confrunţi cu un caz de malpraxis trebuie să știi că ai la dispoziţie atât calea penală cât și cea civilă. În continuare vom prezenta plusurile și minusurile pentru fiecare caz.

Codului civil reglementează răspunderea civilă delictuală, care presupune un raport juridic obligațional ce izvorăște dintr-o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii. De regulă autorul faptei ilicite are obligația de a repara prejudiciul, dar există situații în care o alte persoană este chemamată să răspundă în numele acesteia.

Pentru angajarea răspunderii civile delictuale sunt necesare îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

  • existența unui prejudiciu cert;
  • existența unei fapte ilicite;
  • raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu;
  • existența vinovăției.

Pacientul (sau familia) poate acționa medicul în instanță pentru a cere despăgubiri pentru prejudiciile suferite fără să fie necesar a fi îndeplinite  condițiile pentru vătămare corporală gravă sau vătămare din culpă, așa cum este cazul într-o acțiune penală. Instanței de judecată îi revine sarcina de a stabili în cursul procesului civil gradul de vinovăție a persoanelor implicate din cadrul personalului medical.

Însă, ca în orice alt proces, sunt necesare probe, dosarul medical al pacientului reprezentând cea mai concludentă probă în acest gen de acțiuni. O problemă ce poate apărea este refuzul personalului medical de a elibera documentele medicale necesare probelor.

În acest caz instanța judecătorească va solicita centrului medical eliberarea actelor necesare procesului însă această procedură se poate întinde pe o perioadă îndelungată.

 Pentru a acționa pe calea penală, pacientul sau familia acestuia trebuie să formuleze o plângere la Parchet, iar mai departe organul de urmărire penală va obține  în 30 de zile documentația medicală necesară în desfășurarea cercetării.

Dacă mai menționăm și faptul că în materie penală nu sunt percepute taxa de timbru și taxa pentru expertiza medico-legală (în civil reclamantului incumbă obligația de a achita aceste taxe) ați putea crede că această cale este cea mai favorabilă. Însă nu este așa, căci  în foarte puține cazuri se hotărăște începerea urmăririi penale deoarece infracţiunile pentru care poate fi cercetat medicul sunt mai greu de dovedit.

După cum am menționat anterior, într-un proces penal medicul poate fi acuzat pentru săvârșirea infracțiunii  de vătămare corporală gravă sau vătămare din culpă.

Persoana vătămată sau succesorii acesteia se pot constitui parte civila în cadrul procesului penal.

Dacă prejudiciile suferite au fost cauzate de dotările insuficiente cu echipament de diagnostic și tratament, condițiile de lucru, infecțiile nosocomiale, efectele adverse, complicațiile și riscurile în general acceptate ale metodelor de investigație și tratament, viciile ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor și dispozitivelor medicale, substanțele medicale și sanitare folosite  atunci personalul medical nu poate fi tras la răspundere pentru malpraxis.

De asemenea dacă aceștia acționează cu bună-credință în situații de urgență, cu respectarea competenței acordate, sau își depășesc limitele din cauza lipsei de personal specializat în astfel de cazuri de urgență, atunci nu se poate considera o eroare profesională.

De menționat este faptul că pot fi trase la răspundere și unitățile sanitare, publice sau private, furnizoare de servicii medicale, care răspund civil pentru prejudiciile produse de personalul medical angajat, în solidar cu acesta, precum și pentru prejudiciile cauzate, în mod direct sau indirect, pacienților, generate de nerespectarea reglementărilor interne ale unității sanitare.

Declaratii extrem de interesante de la întâlnirea dintre Klaus Iohannis și Donald Trump

Articolul precedent

Ce prevede memorandumul referitor la dezvoltarea tehnologiei 5G încheiat între SUA și România

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din Din practică