Începând cu anul 2013, când a fost adoptată de către Organizația Națiunilor Unite (ONU) Rezoluția pentru combaterea traficului de persoane, în fiecare zi de 30 a lunii iulie este sărbătorită Ziua Mondială Împotriva Traficului de Persoane. Această rezoluție reprezintă un prilej prin care sunt îndemnate toate țările la acțiuni de stopare a acestei infracțiuni.
Cu acest prilej, anul acesta, 16 ONG-uri cu activitate în domeniul luptei împotriva traficului de persoane și al protecției victimelor s-au constituit într-o rețea informală, potrivit unui comunicat de presă. Inițiativa vine ca răspuns la creșterea numărului de dezvăluiri de presă legate de proliferarea clanurilor interlope care trafichează femei și copii pentru prostituție și cerșetorie, România fiind, potrivit statisticilor oficiale, țara europeană cu cele mai multe victime exploatate.
Pe data de 3 martie 2020, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane a publicat o analiză succintă privind traficul de persoane în anul 2019, comparativ cu 2018. Așadar, 2019 a cunoscut o creștere a numărului de victime detectate și înregistrate cu 28,8%, de la 497 victime identificate în 2018 la 698. Persoanele de cetățenie română sunt majoritare, dar intervine un element de noutate în ceea ce privește cetățenia, astfel că au fost identificate și 12 victime cetățeni străini, 10 dintre aceștia fiind minori.
Traficul în scopul exploatării sexuale are o pondere de aproximativ 74,2 % din total, ceea ce explică și creșterea numărului de victime de gen feminin, acesta reprezentând 83% (581) din cifra totală.
Infracțiunea este reglementată în Codul Penal la articolul 210: Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile:
(1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia, săvârșită:
- a)prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate;
- b)profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-și exprima voința ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane;
- c)prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimțământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Consimțământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză justificativă.
Comentarii