Liviu Dragnea, fostul președinte al Partidului Social Democrat, nu și-a putut exercita dreptul de vot în cadrul celor două tururi ale alegerilor prezidențiale.
Încarcerat la Penitenciarul Rahova, unde execută 3 ani și 6 luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu, Dragnea a solicitat exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale de alegeri în baza art.45 alin(3) și (4) din Legea 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și a Deciziei 56D/2019 .
Alegătorii deţinuţi în baza unui mandat de arestare preventivă sau care se află în executarea unei pedepse privative de libertate, dar cărora nu li s-a interzis exercitarea drepturilor electorale, votează prin intermediul urnei speciale potrivit procedurii prevăzute în Decizia Biroului Electoral Central.
Avocatul Flavia Teodosiu, a explicat pentru G4Media.ro că Liviu Dragnea nu a fost lăsat de reprezentanții penitenciarului să voteze deoarece în sistemul electronic al Autorității Electorale Permenante figura în dreptul numelui său interdicția exercitării drepturilor electorale.
Duminică după-masă , avocatul Flavia Teodosiu a depus în numele lui Liviu Dragnea o plângere penală la Parchetul Sectorului 5, în care acuză încălcarea dreptului la vot pentru cele două tururi de scrutin desfășurate pe 10 și respectiv 24 noiembrie. Avocatul a anunțat că a înaintat de asemenea plângeri către Biroul Electoral Central și circumscripția electorală 46 de care aparține penitenciarul Rahova.
Potrivit sentinței de condamnare a lui Liviu Dragnea pronunțată de instanța de fond din iulie 2018 și rămasă definitivă la apel:
”în baza art. 65 alin.1 din Codul penal 1969, aplică inculpatului Dragnea Nicolae Liviu pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b şi c din Codul penal 1969 pe o durată de 3 ani”.
Articolul 64 din Codul Penal din 1969, în baza căruia a fost condamnat Dragnea prevede:
„Pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi constă în interzicerea unuia sau unora din următoarele drepturi:
a) dreptul de a alege [teza I] și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice [teza a II-a];
b) dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat;
c) dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii;
d) drepturile părintești;
e) dreptul de a fi tutore sau curator.
Interzicerea drepturilor prevăzute la lit. b) nu se poate pronunța decât pe lângă interzicerea drepturilor prevăzute la lit. a), afară de cazul când legea dispune altfel.”
Comentarii