sursa foto: azertag.az
FactualSpot

Iohannis cere reexaminarea în Parlament a legii privind repatrierea rezervei de aur a BNR

0

Președintele Klaus Iohannis, ce consideră că orice modificare a Statutului BNR fără o consultare prealabilă a tuturor organismelor monetare europene poate reprezenta un precedent periculos pentru economia României şi de natură a afecta funcționarea eficientă a Băncii Naționale într-un cadru legislativ unitar la nivel european, a trimis, miercuri, o cerere de reexaminare Parlamentului, cu privire la legea de repatriere a rezervei de aur a Băncii Naționale a României (BNR).

Iohannis susține totodată că soluția legislativă preconizată prin articolul unic pct. 1 din legea supusă reexaminării este de natură să afecteze atribuțiile legale ale BNR și să creeze premisele îndepărtării de la compatibilizarea legislației BNR cu tratatele europene, cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale (SEBC) și cu cel al Băncii Centrale Europene (BCE) și să genereze dificultăți în aplicare, motiv pentru care se impune a fi reanalizată de către Parlament.

În iunie, CCR a respins sesizarea Partidului Naţional Liberal și a Uniunii Salvați România, constatând că legea privind repatrierea aurului Băncii Naţionale a României este constituţională. Actul normativ a fost atunci trimis preşedintelui Klaus Iohannis, care urma să decidă dacă va promulga sau nu legea, însă acesta a trimis o cerere de reexaminare Parlamentului.

Proiectul, inițiat de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae prin care se impune repatrierea rezervei de aur a Băncii Naționale a României (BNR), prevede repatrierea a 91,5% din aurul care se află acum la Banca Angliei, adică peste 55 de tone de aur.

În motivare, președintele arată că: „soluția legislativă preconizată nu ține cont de actualul context intern şi internațional, de rolul rezervelor internaționale şi nici de consecințele ce ar surveni în urma deciziei referitoare la depozitarea întregii rezerve de aur în țară. În acest context semnalăm că inițiatorii legii reexaminate nu au avut în vedere eliminarea posibilităţii stabilirii și menținerii de rezerve în aur depozitat în străinătate, ci doar limitarea cantității de aur depozitată în străinătate. Astfel, una dintre rațiunile stabilirii și menținerii rezervelor internaționale (inclusiv cele alcătuite din aur) este aceea de a crea și de a spori gradul de încredere într-o țară și de a permite negocierea unor costuri mai mici la împrumuturi sau alte tranzacții internaționale. Or, intervenția legislativă supusă reexaminării ar putea avea drept consecință limitarea dreptului de a utiliza rezervele de aur în realizarea atribuțiilor legale ale BNR, ceea ce ar putea crea premisele creșterii costurilor de finanțare. Acest aspect ar putea interfera cu realizarea obiectivelor ce derivă din statutul BNR și, implicit, cu independența băncii centrale. Subsecvent, consecinţa următoare ar putea fi afectarea credibilității cu privire la capacitatea Băncii Naționale a României de a-și îndeplini, pe termen mediu și lung, obiectivul său fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor.”

„Repatrierea aurului sau păstrarea acestuia în depozite în străinătate reprezintă opțiuni strict legate de politica monetară – politică pe care, potrivit legii, doar banca centrală are atribuția de a o implementa – iar decizia trebuie să derive din obiectivele BNR ce rezultă din statutul său, iar nu din intervenții de ordin legislativ, nesusținute de fundamente de ordin tehnic sau economic”, se mai arată în comunicatul postat miercuri, 20 noiembrie, pe site-ul oficial al Președintelui României.

Klaus Iohannis mai arată că, „deși România nu a adoptat încă moneda euro, proiectele de acte normative ar trebui să aibă deja în vedere şi să respecte cadrul legislativ al Uniunii Europene care se va aplica în România după adoptarea monedei euro. Prin asumarea obiectivului de adoptare a monedei euro, România trebuie să asigure convergența juridică a legislației băncii centrale naționale cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale și al Băncii Centrale Europene.”

În cererea de reexaminare se mai arată și problema că legea nu prevede modalitatea în care mai bine de 60 de tone de aur ar putea ajunge, fizic, din locul actual de depozitare (în străinătate) într-un loc de depozitare din România.

„Totodată, având în vedere particularitatea operațiunilor de repatriere și, ulterior, de depozitare a acestei cantități de aur, considerăm că este necesară o evaluare a costurilor imediate, dar și a celor pe termen mediu și lung, pentru a evita suportarea unor costuri nejustificat de mari (transport, pază, asigurare, etc.) raportat la beneficiul estimat al încetării plății costurilor de depozitare (aspect invocat explicit de inițiatori în instrumentul de prezentare şi motivare a legii). În acest sens, apreciem că se impune consultarea BNR şi o analiză de impact detaliată, în acord cu dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, referitoare la evaluarea preliminară a impactului noilor reglementări”, mai arată comunicatul.

Proiectul, adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, pe 24 aprilie, cu 165 de voturi favorabile, 90 împotrivă și trei abțineri, prevede că „Banca Naţională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea şi riscul specific activelor externe, stabileşte şi menţine rezerve internaţionale, în astfel de condiţii încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv” din mai multe elemente, între care aur deţinut în tezaur în ţară.

Textul proiectului mai prevede ca BNR să urmărească menţinerea rezervelor la un nivel adecvat tranzacţiilor externe ale României. „Depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă”, mai propune inițiativa.

Conform art. 77, alin. 2 din Constituția României, înainte de promulgarea unei legi, Președintele are posibilitatea de a cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Prin urmare, conform alin. 3, dacă Parlamentul găsește legea fără nereguli, promulgarea legii se va face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare.

SURSE: Dan Barna rămâne la conducerea USR după votul de încredere primit din partea partidului

Articolul precedent

Claudiu Paul Buglea, noul președinte al Senatului Universității din București

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din Factual