sursa foto: Getty Images/ Sean Gallup
FactualSpot

Inegalitatea rasială în secolul XXI. Cum a dus moartea unui bărbat de culoare la proteste și revolte în întreaga lume?

0

În marile orașe americane, protestele de la uciderea afro-americanului George Floyd de către poliția din Minneapolis, ce a avut loc pe 25 mai, au escaladat și au făcut ca sentimentul de rasism care persistă în Statele Unite să atingă cote mult mai mari. Potrivit site-ului Mapping violence, 1.098 de persoane au fost ucise de poliție anul trecut, din care 259 de culoare (alături de 406 albi și 212 de rasă necunoscută).

Floyd, în vârstă de 46 de ani, decedat prin asfixiere în mâinile unui ofiţer de poliţie alb din Minneapolis, a devenit simbolul anti-rasism din această perioadă, care i-a făcut pe tot mai mulți oameni să ia o poziție împotriva inegalității de rasă, încă existentă în secolul XXI. Sute de mii de americanii au ieșit sâmbătă şi duminică să protesteze împotriva brutalităţii poliţiştilor, a rasismului şi a inegalităţii sociale, accentuate în contextul pandemiei de COVID-19. Din solidaritate față de americani, populația din Marea Britanie, Germania, Canada, Noua Zeelandă, Amsterdam și Paris a ieșit să se alăture cauzei lor de a opri inegalitatea rasială și abuzurile polițiștilor.

Iar demiterea agentului de poliţie vinovat, pe nume Derek Chauvin, precum și arestarea sa ulterioară nu au fost de ajuns pentru a calma populația revoltată, ci, dimpotrivă, protestele s-au răspândit în cel puţin 140 de oraşe americane. De la Boston la Los Angeles şi de la Philadelphia la Seattle, mişcarea de protest a fost în mare parte paşnică în timpul zilei, dar au fost provocate şi incendii nocturne şi distrugeri pe scară largă, ceea ce a determinat consolidarea măsurilor de siguranță în marile orașe, care au decretat și au extins interdicţiile de circulaţie pe timpul nopţii.

Ca răspuns la aceste tulburări sociale, preşedintele Donald Trump a anunţat luni, 01 iunie, pe un ton marţial desfăşurarea a „mii de soldaţi puternic înarmaţi” şi de poliţişti la Washington pentru a pune capăt„revoltelor şi jafurilor.” Liderul de la Casa Albă a mai declarat că tulburările din capitala federală sunt „o ruşine.”

Ulterior, candidatul democrat la alegerile prezidenţiale din SUA din noiembrie 2020, Joe Biden, l-a acuzat luni pe preşedintele republican Trump că „foloseşte armata americană împotriva americanilor. El lansează gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor paşnici şi trage cu gloanţe de cauciuc. Pentru o fotografie”, a scris acesta pe Twitter, după vizita lui Donald Trump la o biserică din apropierea Casei Albe.

Tot luni, fratele lui George Floyd a făcut apel ca protestatarii să se abţină de la violenţe, arătând că prea des incidente care implică brutalitate din partea poliţiei conduc la proteste violente care nu au ca rezultat însă schimbarea politică. Mai multe oraşe din Statele Unite au fost scena atât a unor proteste paşnice, cât şi a unor incidente violente, printre care incendieri, jafuri şi ciocniri cu forţele de ordine. O autopsie independentă, realizată de medicii angajaţi de familia lui Floyd, a arătat că bărbatul de culoare a murit asfixiat, potrivit DPA, dându-și viața după ce poliţiştii din Minneapolis au exercitat presiune pe gâtul şi spatele său.

Legea fundamentală a românilor arată că: „România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.”

Grupul de comunicare strategică raportează 19.517 de persoane infectate cu COVID-19, în România. 13.526 de persoane s-au vindecat și 1.279 au decedat

Articolul precedent

Politicienii din întreaga lume și-au încălcat propriile măsuri de prevenție împotriva răspândirii coronavirusului. Printre ei se numără membrii Guvernului Orban

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din Factual