sursa foto: vox.publika.md
FactualSpot

Indolență sau jocuri politice? Camera Deputaților adoptă tacit Legea privind autonomia Ținutul Secuiesc. EXPLICAȚII JURIDICE

0

La finalul lunii martie, o lege care prevede că Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, a trecut de  prima etapă a procesul legislativ.

Proiectul legislativ privind acordarea de autonomie Ținutului Secuiesc a trecut tacit de Camera Deputaților, ca primă cameră sesizată, ceea ce înseamnă că deputații nu s-au pronunțat asupra proiectului de lege în termen de 45 de zile de la sesizare. Proiectul a fost înaintat mai departe către Senat, care este for decizional, așadar legea nu este în vigoare și poate fi respinsă de senatori în cadrul unei viitoare ședințe în plen.

Potrivit site-ului Camerei Deputaților, inițiatorii proiectului au fost doi deputați UDMR, anume Biro Zsolt Isvan și Kulcsar – Terza Jozsef – Gyorgy.

Proiectul de lege a fost depus la prima cameră în 23 decembrie. Expunerea de motive care a stat la baza inițiativei legislative a celor doi parlamentari maghiari poate fi citită AICI. Legea, în forma în care a trecut de Camera Deputaților, poate fi consultată AICI.

UPDATE: Senatul a respins proiectul legislativ în ședința de miercuri. Inițiativa a fost blocată cu 126 de voturi „împotrivă” și 9 voturi „pentru” din partea senatorilor grupului parlamentar UDMR.

Pentru a intra în vigoare, după votul decisiv al camerei decizionale legea trebuie promulgată de Președintele României, care poate dispune de două instrumente constituționale, prin care poate supune proiectul legislativ unui filtru: unul parlamentar, când Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii, și unul constituțional, atunci când sesizează Curtea Constituțională cu verificarea constituționalității legii.

Nu doar Președintele are la dispoziție această ultimă prerogativă menționată; Curtea Constituțională se pronunță asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, și la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.

Sunt important de precizat toate pârghiile prin care instituțiile statului pot supune un proiect legislativ unui control deoarece o viitoare lege privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc este profund neconstituțională, legea fundamentală prevăzând, în art. 3, că teritoriul României este inalienabil. Totodată, Constituția arată că România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

De asemenea, Constituția României mai vorbește și de suveranitatea naţională, care aparţine poporului român, ce o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

În art. 4 se arată că statul are ca fundament unitatea întregului popor român şi solidaritatea tuturor cetăţenilor săi. România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.

Nu în ultimul rând, teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În niciun caz nu se prevede o împărțire a României sub formă de ținuturi, iar pentru aceasta ar fi nevoie de revizuirea Constituției, lucru care ar fi complet irealizabil din moment ce dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii!

Pe de altă parte, la art. 120, Constituția arată că, în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă, se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică.

În proiectul de lege, însă, împărțirile de teritoriu au fost deja făcute: „Teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş (Marosszék) care aparţine judeţului Mureş.  Scaunele sunt teritorii tradiţionale secuieşti:

  1. Scaunul Kézdi (Kézdiszék), care cuprinde localităţile
    aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Secuiesc (Kézdivásárhely),
  2. Scaunul Orbai (Orbaiszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Covasna (Kovâszna)
  3. Scaunul Sepsi (Sepsiszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyörgy)
  4. Scaunul Ciuc (Csíkszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Miercurea Ciuc (Csikszereda)
  5. Scaunul Odorhei (Udvarhelyszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Odorheiu Secuiesc (Székelyudvarhely)
  6. Scaunul Gheorgheni (Gyergyószék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós)
  7. Scaunul Mureş (Marosszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Mureş (Marosvásárhely)
  8. Scaunul Micloşoara-Brăduţ (Miklósvár-Bardoc) (MiklósvárBardocszék), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Baraolt (Barót)”

LIVE: Președintele Iohannis anunță că 15 mai nu înseamnă o revenire bruscă la normalitatea pe care o știam

Articolul precedent

V. Soare despre adoptarea tacită a Legii privind autonomia Ținutul Secuiesc: “o asemenea situație reprezintă o reală amenințare la siguranța națională”

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din Factual