sura foto: elespanol.com
Din practicăSpot

Haribo dă în judecată o societate spaniolă pentru încălcarea proprietății intelectuale. Compania produce jeleuri în formă de ursuleți, îmbibați în alcool

0

O companie producătoare de dulciuri din Spania, numită Ositos con alcohol (Ursuleți cu alcool), a fost chemată în judecată de compania nemțească Haribo, pentru vânzarea de jeleuri în formă de ursuleți, îmbibate în alcool, ce prezintă elemente evidente de similitudine cu ursuleții originali, comercializați de Haribo.

Reprezentanții Haribo (jeleurile al căror logo este un ursuleț) au anunțat, conform lefigaro.fr: „Ca de obicei, în astfel de cazuri, Haribo a lansat o procedură judiciară pentru a-și proteja marca.”

Unul dintre cei trei manageri ai societății din nordul Spaniei, Ander Méndez, un inginer în vârstă de 24 de ani, a primit, în urmă cu două săptămâni, înștiințarea din partea avocaților Haribo. Conform acesteia, există „asemănări mari” între cele două produse, iar „ursuleții alcoolizați” încalcă legislația proprietății intelectuale.

Compania Haribo, înființată în urmă cu o sută de ani la Bonn, a propus, însă, adoptarea unei soluții „pe cale amiabilă”, însă cere luarea unor măsuri drastice, mai arată lefigaro.fr.

Ander Méndez a declarat, pe de altă parte, că ei nu doresc răul companiei nemțești și că ursuleții lor sunt mult mai mari decât cei comercializați de Haribo. Înființată în ianuarie 2019, în orășelul spaniol Getxo, compania Ositos con alcohol își comercializează produsele online, precum și în baruri și cluburi din țară.

Vânduți în cutii cilindrice din metal, cu logoul Ositos & Co, ursuleții conțin 15% alcool și vin în cinci culori și arome: rom-ananas, gin-zmeură, votca-portocale, whisky-cola și tequila-lămâie. Echivalentul unui pahar de vin este reprezentat de consumul a opt ursuleți, pe când unul de gin tonic, între 15 și 17 ursuleți, arată Méndez.

Conform art. 9 din legislația Uniunii (Regulamentul (CE) nr. 207/2009), „o marcă comunitară conferă titularului său un drept exclusiv. Titularul este îndreptățit să interzică oricărui terț să folosească, fără acordul său, în comerț: (b) un semn pentru care, din cauza identității sau similitudinii sale cu marca comunitară și din cauza identității sau similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de marca comunitară și de semn, există un risc de confuzie pentru public; riscul de confuzie cuprinde riscul de asociere între semn și marcă.”

Pe de altă parte, legislația din România permite trei modalități de protecție a drepturilor oferite printr-o marcă, acestea fiind mijloace (i) administrative, (ii) civile și (iii) penale.

Mijloacele administrative privesc, în genere, posibilitatea de a obține concursul autorităților statului în cadrul operațiunilor de vămuire, mărfurile contrafăcute putând fi confiscate și distruse încă de la intrarea lor pe teritoriul României, în vreme ce mijloacele civile și penale se întrepătrund, până într-un punct, deoarece ambele mijloace privesc fapte similare, anume cele de contrafacere și concurență neloială. În aceste situații cel mai avantajos mijloc, și cel mai adesea întâlnit în practică, este constituirea ca parte civilă în dosarele penale având ca obiect infracțiunile de contrafacere, titularul de marcă beneficiind astfel de concursul statului în protecția drepturilor sale.

China construiește un spital în 6 zile. 1.000 de paturi pentru a combate coronavirusul

Articolul precedent

Trafic ilegal cu câini și pisici. Parlamentarii europeni cer luarea unor măsuri împotriva comercializării ilegale

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din Din practică