sursa: Cotidianul.ro
Din practicăSpot

Este protecția animalelor o prioritate a românilor?

0

O statistică realizată de “Green Report” ne arată că zilnic sunt înregistrate 3 cazuri de maltratare, schingiuire și mutilare a animalelor iar într-un singur an peste 900 de animale au fost aduse în adăposturi cu membrele tăiate, moarte de foame sau împușcate.

Un caz revoltător petrecut chiar în această săptămână este imortalizat și distribuit pe platformele de socializare. Imaginile surprind corpul decedat al unui urs care, după ce a fost împușcat, este stropit cu bere și batjocorit. Deși animalul a fost împușcat în baza unui aviz eliberat de către Ministerul Mediului, pe motivul că ursul teroriza localnicii din zonă încă din anul 2015, nu înseamnă că acțiunile înjositoare ale protagoniștilor sunt ușor de tolerat. În acest sens, ministrul Mediului, a anunțat demararea unei anchete la Agenția Județeană de Protecția Mediului Buzău și la Garda de Mediu.

Mai multe despre cum se prezintă pe Facebook acest scandal și care au fost reacțiile autorităților puteți citi în articolul celor de la MediaStandard.ro.

Dat fiind acest context, ne întrebăm unde este pusă în legislația națională limita toleranței agresiunilor față de animale și ce infracțiuni și contravenții sunt orânduite la momentul actual.

În Legea nr.205/2004 privind protecția animalelor, la Capitolul VII denumit “Sancțiuni” vom găsi o serie de infracțiuni și contravenții reglementate prin articolele 25, respectiv 26.

Potrivit articolului 25, constituie infracțiune:

  1. uciderea animalelor, cu intenție, fără drept;
  2. practicarea tirului pe animale domestice sau pe animale sălbatice captive;
  3. organizarea de lupte între animale sau cu animale;
  4. folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea;
  5. rănirea sau schingiuirea animalelor;
  6. intervențiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, secționarea corzilor vocale, ablația ghearelor, coltilotul ciocului și dinților.
  7. folosirea animalelor aparținând subîncrengăturii vertebrate, indiferent de gradul de îmblânzire, născute în captivitate sau capturate din natură, în spectacole de circ, circuri ambulante, caravane și trupe de artiști ambulanți, precum și în orice alte tipuri de spectacole similare.

Faptele menționate sunt sancționate cu închisoare de la 3 luni la un an, sau cu amendă, iar instața poate dispune, după caz, pedeapsa complementară a interdicției de a deține animale pentru o perioadă cuprinsă între 1 și 5 ani.

În ceea ce privește contravențiile, articolul 26 spune că nerespectarea următorului set de dispoziții ale aceleiași legi se sancționează cu amendă de la 1000 lei la 3000 lei :

  • obligația de a asigura animalelor adăpost corespunzător, hrană și apă suficiente, posibilitatea de mișcare suficientă, îngrijire, atenție și asistență medicală -art.5 alin.(1);
  • folosirea de animale pentru expoziții, spectacole, publicitate, realizare de filme și în scopuri asemănătoare, dacă aceste activități le provoacă suferințe fizice și psihice, afecțiuni sau răniri;- art.6 alin(2) lit.e;
  • abandonarea și/sau alungarea unui animal a cărui existență depinde de îngrijirea omului;-art.6 alin(2) lit.f;
  • administrarea de substanțe destinate stimulării capacităților fizice ale animalelor în timpul competițiilor sportive, sub forma dopajului; – art.6 alin(2) lit.g;
  • despărțirea puilor de mamă până la vârsta de minimum opt săptămâni de viață;-art.6 alin(1) lit.k;
  • folosirea armelor cu tranchilizant în alte situații decât pentru imobilizarea animalelor.-art.6 alin(1) lit.m;
  • Persoana care contribuie la dresarea unui animal are obligația de a folosi mijloace de dresaj care să nu provoace traume psihice sau fizice, precum și de a folosi metode care să nu prejudicieze sănătatea ori bunăstarea animalului;-art.14
  • În situația în care locul unde sunt ținute animalele se află la domiciliul sau reședința deținătorilor de animale, accesul în acest spațiu al persoanelor împuternicite, potrivit atribuțiilor de serviciu, din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și al Ministerului Afacerilor Internese face cu acordul deținătorului. În lipsa acordului, deținătorul de animale are obligația de a face dovada respectării dispozițiilor art. 5.

De menționat este și faptul că începând cu 7 ianuarie 2019, președintele Asociației World Animal Veterinary Emissaries (WAVE) România a inițiat o petiție online prin care cere înființarea unui Tribunal al Animalelor. Petiția trebuie semnată de 100 000 de români pentru a putea fi prezentată Ministerului Justiției.

În România există chiar și  Serviciul Poliția Animalelor, în subordinea Poliției Municipale București. Așadar acest serviciu este momentan disponibil numai pentru locuitorii capitalei.

A treia amânare de la CCR pe tema completurilor de 3 judecători

Articolul precedent

Pro România plănuiește un guvern de uniune națională

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din Din practică