sursa foto: stiripesurse.ro
De la DosarSpot

#DosarulTezaurulDacic –> Un cetățean german acuzat de tăinuirea unor piese de tezaur de la Sarmizegetusa Regia, condamnat la doi ani de închisoare

0

Cetăţeanul german Pop Zeno a fost condamnat la doi ani închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire, fiind acuzat de deţinerea şi vânzarea unor piese de tezaur furate din situl arheologic din Munţii Orăştiei – Sarmizegetusa Regia, printre care se aflau o brăţară de aur de aproape un kilogram, podoabe dacice, monede geto-dacice, monede romane şi artefacte din ceramică şi piatră.

Potrivit deciziei Tribunalului București, Pop Zeno trebuie să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 80 de zile la Administraţia Domeniului Public Bucureşti – Sector 1 sau în cadrul Poliţiei Locale a Sectorului 1 Bucureşti. De asemenea, pe latură civilă, instanţa a dispus ca cetăţeanul german să plătească Ministerului Culturii daune materiale de 72.654 euro.

Totodată, acestuia i-au fost confiscate mai multe bunuri: 473 monede de argint romane republicane şi dacice, 7 brăţări din argint, un colier şi 23 de monede geto-dacice. Aceste bunuri au fost predate României, în baza unei decizii a Tribunalului din Salzburg în anul 2017.

Pe de altă parte, judecătorii au respins cererea procurorilor de confiscare a altor bunuri, respectiv 10 artefacte arheologice din ceramică sau piatră, care vor fi restituite cetăţeanului german. A fost respinsă şi cererea de confiscarea a sumei de 72.150 euro, reprezentând banii obţinuţi prin tranzacţionarea unor monede. Magistraţii nu au fost de acord nici cu confiscarea unei brăţări plurispiralice din aur în greutate de 933,4 grame, aflată în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României. Decizia nu este încă definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Parchetul General a arătat că, în perioada 2005 – 2015, prin ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei şi a proprietăţii bunurilor, Pop Zeno a dobândit, deţinut şi transferat prin vânzare numeroase bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional, furate din situri arheologice din România.

Astfel, în cursul anului 2006, Zeno a vândut unui colecţionar bulgar o brăţară multispiralică din aur (în greutate de 933,4 g sustrasă din Rezervaţia Arheologică din Munţii Orăştiei – situl arheologic Sarmizegetusa Regia, dobândită în 2005), obiect pe care l-a prezentat cumpărătorului ca aparţinând unei colecţii private.

De asemenea, acesta a dobândit şi deţinut 18 podoabe dacice de argint, 23 de monede geto-dacice (ce fac parte din cel puţin patru tezaure monetare dispersate), un lot de 473 de monede de argint romane republicane şi dacice, precum şi 10 artefacte arheologice din ceramică sau piatră, cunoscând că provin din comiterea de infracţiuni de pe teritoriul României.

Nu în ultimul rând, conform unor facturi datate în perioada 2007 – 2013, Pop Zeno a tranzacţionat către diferite persoane sau societăţi (din Europa şi Statele Unite) peste o mie de monede (Lysimach, Solidi Iustinianians, stateri de aur tip Lysimach, denari romani republicani, o drahmă est celtică).

Potrivit informațiilor furnizate de Parchetul General, intermedierea valorificării acestor bunuri a fost efectuată de persoane care şi-au asumat rolul de spălători de bani şi artefacte, unele trimise în judecată, respectiv condamnate în alte cauze instrumentate de Ministerul Public.

Parchetul precizează că brăţara plurispiralică din aur a fost restituită autorităţilor judiciare române la 9 mai 2011, în baza unei despăgubiri acordate în condiţiile Convenţiei UNIDROIT colecţionarului de bună credinţă care a cooperat cu organele judiciare. Brăţara se află în prezent în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti şi aparţine patrimoniului cultural naţional, categoria Tezaur, fiind cea de-a 13-a brăţară recuperată de autorităţile române (dintr-un total de 15 brăţări sustrase în perioada 2000 – 2001 din siturile arheologice), stabilindu-se că, similar celor 12 brăţări expertizate anterior, locul de provenienţă este situl arheologic Sarmizegetusa Regia (capitala Daciei), punctul arheologic Căprăreaţa, aparţinând unui tezaur regal ascuns în centrul regatului dac.

Alte obiecte recuperate – 473 de monede şi 18 podoabe dacice din argint – au fost repatriate şi se află în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României.

Patrimoniul cultural naţional este alcătuit din bunuri cu valoare deosebită sau excepţională, istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică şi epigrafică, reprezentând mărturii materiale ale evoluţiei mediului natural şi ale relaţiilor omului cu acesta, ale potenţialului creator uman şi ale contribuţiei româneşti la civilizaţia universală.

În funcție de criteriile determinate la art. 4 al Legii 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, bunurile arheologice şi istorico-documentare fac parte din tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil sau din fondul patrimoniului cultural naţional mobil. Nerespectarea de către persoanele fizice a obligaţiei de predare a unui bun cultural mobil descoperit întâmplător reprezintă o contravenție și se sancţionează cu amendă de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei.

Articolul 270 din Codul Penal Român incriminează tăinuirea, definind-o ca primirea, dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorificării unui bun, de către o persoană care fie a cunoscut, fie a prevăzut din împrejurările concrete că acesta provine din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, chiar fără a cunoaşte natura acesteia. Aceasta se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. Pedeapsa aplicată tăinuitorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârşită de autor. Tăinuirea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte.

Facebook-ul primește interdicție în Insulele Solomon, pe fondul „utilizării abuzive”

Articolul precedent

Guvernul dezbate astăzi un proiect de lege privind restrângerea activității instanțelor și posibilitatea audierii părților prin videoconferință

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din De la Dosar