sursa foto: b1.ro
De la DosarSpot

#DosarulBica —> Fosta șefă DIICOT, Alina Bica, arestată în Italia. O așteaptă o condamnare de patru ani de închisoare cu executare din Septembrie 2019, când a fugit din țară

0

Conducerea Poliției Române a informat că Alina Bica se află în custodia poliției italiene, după ce, vineri seara, a fost prinsă în trafic. Tot în Italia a fost capturat și omul de afaceri clujean, Ioan Bene, care, la rândul său, a dispărut în 2019, chiar înainte de a i se pronunța a doua sentință.

„Alina Bica Mihaela, urmărită internațional, cu mandat european, pentru infracțiunea de favorizarea infactorilor, fiind condamnată la 4 ani, și Bene Ioan, urmarit internațional cu mandat de arestare, fiind condamnat 6 ani și 2 luni pentru fals în înscrisuri și uz de fals, sunt în custodia colegilor din Italia. Vor fi prezentați unei instanțe care va dispune demersurile de a-i aduce în țară. Au fost descoperiți în aceeași zonă”, arată comunicatul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).

Fosta șefă a DIICOT a fost oprită în trafic, în localitatea Bari din Italia. Bica a dispărut din țară din septembrie, 2019, sustrăgându-se executării pedepsei. Omul de afaceri Ioan Bene a fost prins când se dădea jos din taxi, în aceeași zonă din Bari. Ambii s-au dovedit cooperanți, fiind duși la secția de poliție pentru audieri, relatează sursele G4Media.

Alina Bica a fost condamnată definitiv în noiembrie 2019, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 4 ani de detenţie cu executare într-un dosar în care a fost acuzată de DNA că l-a favorizat pe omul de afaceri Ovidiu Tender. Inițial, fosta șefă a DIICOT a ales ca țară de refugiu Costa Rica, la fel ca prietena sa, Elena Udrea, după care s-a vehiculat că s-ar afla în Spania.

Alina Bica a fost acuzată că a oferit ajutorul în sustragerea de sub sechestrul asigurător a bunurilor imobile deținute de inculpatul Adriean Videanu în cadrul dosarului “Romgaz”. Măsura asiguratorie a fost dispusă și asupra a 80 de acțiuni deținute de Videanu la SC Titan Mar SA, acțiuni pe care a reușit ulterior să le înstrăineze cu ajutorul fostului procuror-șef, Bica.

Inculpata a fost acuzată că a mai fost implicată și în dosarul lui Ovidiu Tender, unde se presupune că și-a folosit influența asupra subordonaților săi de la DIICOT pentru ca judecătorii din cadrul Tribunalului București să pronunțe o condamnare cu suspendare în persoana omului de afaceri. Dosarul ‘RAFO’ în care acesta era judecat, a fost instrumentat chiar de șefa instituției, prilej cu care i-au fost trimise documentele privind cauza spre consultarea lor.

Ioan Bene a primit a doua sentință în 30 octombrie 2019. Tribunaul Bucureşti l-a condamnat la 5 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. Bene mai avea o condamnare din 31 ianuarie, 2018, pentru dare de mită, în dosarul fostului președinte al Consiliului Județean Cluj, Horea Uireanu. Bena a dispărut din țară încă de la prima condamnare.

Mandatul european de arestare

Mandatul reprezintă o cerere pe care o face o autoritate judiciară dintr-o țară UE în scopul arestării unei persoane într-o altă țară membră și predării acesteia pentru urmărirea penală sau pentru executarea unei pedepse privative de libertate ori a unui ordin de reținere emis în prima țară. Mecanismul se bazează pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și este operațional în toate țările UE.

În executarea unui mandat european de arestare, autoritățile naționale trebuie să respecte drepturile procedurale ale persoanelor suspecte sau acuzate, precum dreptul la informare, dreptul de a avea un avocat, dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret sau orice alte drepturi prevăzute de legislația statului în care a avut loc arestarea.

Spre deosebire de procedura extrădării, mandatul european de arestare prezintă anumite avantaje, unul dintre aceastea fiind chiar dezbătut  în cauza prezentată mai sus, și anume: absența ingerinței politice. Acest lucru ar trebui să semnifice faptul că deciziile în privința unui mandat de arestare sunt luate exclusiv de autoritățile judiciare, fără implicații politice.

Petrecerile sau evenimentele la care oamenii nu respectă măsurile de protecție împotriva COVID-19 pot fi raportate și pe Facebook

Articolul precedent

Nou record de infectări cu COVID-19: 698 de cazuri noi în ultima zi. Totalul a ajuns la 32.079

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din De la Dosar