Conducerea Poliției Române a informat că Alina Bica se află în custodia poliției italiene, după ce, vineri seara, a fost prinsă în trafic. Tot în Italia a fost capturat și omul de afaceri clujean, Ioan Bene, care, la rândul său, a dispărut în 2019, chiar înainte de a i se pronunța a doua sentință.
Fosta șefă a DIICOT a fost oprită în trafic, în localitatea Bari din Italia. Bica a dispărut din țară din septembrie, 2019, sustrăgându-se executării pedepsei. Omul de afaceri Ioan Bene a fost prins când se dădea jos din taxi, în aceeași zonă din Bari. Ambii s-au dovedit cooperanți, fiind duși la secția de poliție pentru audieri, relatează sursele G4Media.
Alina Bica a fost condamnată definitiv în noiembrie 2019, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 4 ani de detenţie cu executare într-un dosar în care a fost acuzată de DNA că l-a favorizat pe omul de afaceri Ovidiu Tender. Inițial, fosta șefă a DIICOT a ales ca țară de refugiu Costa Rica, la fel ca prietena sa, Elena Udrea, după care s-a vehiculat că s-ar afla în Spania.
Alina Bica a fost acuzată că a oferit ajutorul în sustragerea de sub sechestrul asigurător a bunurilor imobile deținute de inculpatul Adriean Videanu în cadrul dosarului “Romgaz”. Măsura asiguratorie a fost dispusă și asupra a 80 de acțiuni deținute de Videanu la SC Titan Mar SA, acțiuni pe care a reușit ulterior să le înstrăineze cu ajutorul fostului procuror-șef, Bica.
Inculpata a fost acuzată că a mai fost implicată și în dosarul lui Ovidiu Tender, unde se presupune că și-a folosit influența asupra subordonaților săi de la DIICOT pentru ca judecătorii din cadrul Tribunalului București să pronunțe o condamnare cu suspendare în persoana omului de afaceri. Dosarul ‘RAFO’ în care acesta era judecat, a fost instrumentat chiar de șefa instituției, prilej cu care i-au fost trimise documentele privind cauza spre consultarea lor.
Ioan Bene a primit a doua sentință în 30 octombrie 2019. Tribunaul Bucureşti l-a condamnat la 5 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. Bene mai avea o condamnare din 31 ianuarie, 2018, pentru dare de mită, în dosarul fostului președinte al Consiliului Județean Cluj, Horea Uireanu. Bena a dispărut din țară încă de la prima condamnare.
Mandatul european de arestare
Mandatul reprezintă o cerere pe care o face o autoritate judiciară dintr-o țară UE în scopul arestării unei persoane într-o altă țară membră și predării acesteia pentru urmărirea penală sau pentru executarea unei pedepse privative de libertate ori a unui ordin de reținere emis în prima țară. Mecanismul se bazează pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și este operațional în toate țările UE.
În executarea unui mandat european de arestare, autoritățile naționale trebuie să respecte drepturile procedurale ale persoanelor suspecte sau acuzate, precum dreptul la informare, dreptul de a avea un avocat, dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret sau orice alte drepturi prevăzute de legislația statului în care a avut loc arestarea.
Spre deosebire de procedura extrădării, mandatul european de arestare prezintă anumite avantaje, unul dintre aceastea fiind chiar dezbătut în cauza prezentată mai sus, și anume: absența ingerinței politice. Acest lucru ar trebui să semnifice faptul că deciziile în privința unui mandat de arestare sunt luate exclusiv de autoritățile judiciare, fără implicații politice.
Comentarii