EsențialSpot

DESPRE ELITISMUL VOTULUI ȘI DESPRE SCAME

1

I.CONTEXT

Se apropie alegerile și ca în fiecare an în care sunt alegeri (ceea ce literalmente înseamnă aproape în fiecare an având în vedere ciclurile electorale ce diferă pentru Parlament, Parlamentul European, autorități locale și Președinte, dar asta este o altă analiză), o bună parte a oamenilor readuc în discuție tema dreptului de vot, indicând lucruri deja cunoscute, cum ar fi:

  • Bătrânii votează cu stânga
  • Cei cu un număr redus de clase absolvite sau cei fără școală votează cu stânga
  • Persoanele vulnerabile votează cu stânga
  • Cei care au beneficii din pensiile speciale și asistații social votează cu stânga
  • Mediul rural în general votează cu stângă

Trecând peste faptul că există și mutații care vor contrazice aceste “principii”, cum a fost cazul alegerilor locale din 2016, în care Bucureștiul (mediu urban) a fost câștigat de stânga, atât în sectoare cât și la municipiu, în general, constantele exprimate anterior se păstrează.

O astfel de retorică nu reprezintă prin ea însăși o problemă. În fond, aceste aspecte pot fi dovedite statistic prin analiza rezultatelor de la diferitele alegeri.

În schimb, ceea ce este profund greșit, nociv, extremist și chiar mai periculos decât o guvernare proastă, este retorica unei guvernări elitiste, aleasă de către elite, în numele unor valori autodeclarate, de către așa-zisa elită autoproclamată.

Guvernarea în mod evident trebuie să propună elite și nu “oameni din popor” (așa cum românul a tot fost obișnuit să tot aleagă). Evident că un popor cu un număr atât de mare de condamnări penale va trimite în Parlament și în Guvern același tip uman. În fond, Parlamentele nu sunt nimic altceva decât oglinda poporului.

Și tocmai aceasta este problema. Unei bune părți din populație, printre care mă număr și eu, nu îi place ceea ce vede. Or, ceea ce trebuie să înțelegi este faptul că oglinda asta, deși nu te definește pe tine ca personă, ea te reprezintă întrucât faci parte dintr-un întreg.

Urâtă concluzie! Practic tu, om integru, citit, muncitor și onest, în oglinda asta a societății, te vezi tot delăsător, corupt și incult. Și atunci care este prima tentație? Tentația este să scapi de elementele care te “murdăresc”, la fel cum arunci o scama de pe tine.

Însă, iată tragedia…”scamele” acelea sunt oameni, români și ei, ajunși în situația asta, în principiu, pentru că nici societatea, așa cum a fost ea construită, nu a știut să le ofere o mână de ajutor la momentul oportun și nici noi nu suntem pregătiți să le oferim soluții.

Această fotografie a noastră poate fi modificată în două variante: una extrem de simplă și una extrem de grea.

Soluția extrem de simplă stă în retorica aceasta a dreptului de vot al elitelor, dar ea este la fel de înșelătoare pentru sine, precum este un filtru pe care îl pui la o poză pe instagram. Te păcălești singur și nu faci nimic altceva decât să te afunzi și mai tare în propria minciună.

Soluția extrem de grea este aceea de a respecta principiile democrației și de a îi convinge pe oamenii oropsiți de soartă că varianta mai bună pe termen lung este alta. Însă, pentru a face asta, trebuie să înțelegem jocul adeversarului, ori elitismul autodeclarat (care nu este nimic altceva decât un orgoliu prost aplicat) nu ne lasă să observăm acest lucru esențial, motiv pentru care apare in mod brutal o ruptură între cele două grupuri.

Suntem încă blocați la soluția simplă…cea cu scamele.

Întrebarea mea este: ce te face să nu te consideri scamă? O școală în plus? O atitudine concentrată pe muncă cinstită? Lupta împotriva corupției? O înclinație spre frumos?

Foarte bine, mi-ar face plăcere să petrec timp în compania unei asemenea persoane… însă, mai am o întrebare: cine a stabilit aceste criterii?  Nu cumva le-am autodeclarat? Ce s-ar întâmpla dacă peste ceva timp, altcineva va autodeclara alte criterii drept cele de urmat? Nu cumva vom ajunge în situația de a fi și noi scame?

Democrația are defectele ei, însă acest sistem propune niște principii care ne protejează din a deveni scame, pe oricare dintre noi. Principiile acestea au supraviețuit celor mai negre timpuri și multe scame au fost aruncate de pe “omul vechi” în numele “omului nou” în lupta pentru construcția unor ideologii noi. În final, ideologiile au dispărut, democrația a învins, iar „omul nou” nu a fost desăvărșit. Cu toate acestea, el a rămas așa schingiuit printre noi, fără a avea vreo vină că s-a născut într-o altă epocă și cu alte valori impuse. În loc să îl ajutăm, tu vrei să îl considerăm drept o scamă?

Dacă este așa, aici drumurile noastre se separă în mod definitiv și valorile democrației (indiferent că îți place sau nu) îți sunt străine, iar elitismul pe care îl invoci nu este cel necesar pentru a conduce o națiune, ci cel care o va afunda în negura vremurilor trecute. Și da, ai dreptate! Ești mult mai bine pregătit decât cei care te conduc, însă o asemenea cunoaștere, folosită într-un asemenea mod, este chiar mai periculoasă.

Nu vreau să fiu înțeles greșit!

Sub nicio formă nu sunt de părere că este mai bine așa cum este acum. Ceea ce vreau însă să subliniez, este faptul că, retorica aceea elitistă, este periculoasă.

Soluția nu este să elimini “scamele” din popor. Soluția va veni, dacă vom reuși, să îl facem pe fiecare individ să se scuture de proprile sale scame. Vei vedea ce surprize frumoase vom avea. Să vezi atunci ce oglindire frumoasă vom avea! Însă asta necesită muncă grea, diplomație multă, răbdare și o iubire nesfărșită față de aproapele tău. Ești dispus să faci asta? O asemenea elită, eu sunt dispus să urmez.

La fel cum am făcut-o în toate editorialele semnate de până acum, voi încheia cu un citat ce mi se pare potrivit celor expuse:

Democraţia este un mecanism care garantează că nu vom fi guvernaţi mai bine decât merităm. – Geroge Bernard Shaw

 

Mai jos îți ofer câteva explicații juridice cu privire la dreptul de vot

II.DREPTUL DE VOT – CONDIȚII ȘI EXPLICAȚII JURIDICE

1.Dreptul de vot

  • Prevăzut la art. 36 din Constituţie
  • Potrivit art. 62 alin 1 şi art. 81 alin 1 Constituţie, votul este: universal, egal, direct, secret, liber exprimat.
  • De asemenea conform art. 2 Constituţie, alegerile trebuie să fie libere, periodice şi corecte

       A. Universalitatea votului

  • Toți cetăţenii români au dreptul de a vota sub rezerva:
    • Îndeplinirii condiţiei de vârstă, 18 ani
    • Îndeplinirea condiţiei aptitudinilor intelectuale sau morale (nu pot vota alienații sau debilii mintal)
  • Votului universal este în opoziție cu votul restrâns.

            a.Votul cenzitar (varianta a votului restrâns)

      • Impunea îndeplinirea unor condiţii pentru a vota.
      • Censul de avere: impunea condiţia posedării averii, dovada făcându-se prin plata contributiilor către stat. Constituţia de la 1866 oferea drept de vot chiar şi celor ce plăteau o dare cât de mică.
      • Censul de domiciliu: impunea ca cetăţeanul să fi locuit o perioadă în acel loc
      • Censul de sex: înlătura femeile de la vot. În România femeile au votat încă de la Constituţia din 1866. În Elveţia, femeile au drept de vot din 1971.
      • Censul de vârstă impunea condiţia îndeplinirii unei vârste mai înaintate. Constituţia română din 1938 impunea o vârstă de 30 de ani pentru a vota pentru Adunarea Deputaţilor şi vârsta de 40 de ani pentru Senat.

          b. Votul capacitar (varianta a votului restrâns)

      • Implică din partea alegătorului un anumit grad de instrucţie. În unele state, dreptul de vot era acordat celor care puteau citi şi explica Constituţia
  • Universalitatea a cunoscut o dezvoltare in trei etape
    • Universalitatea votului la barbati
    • Accesul femeilor la electorat
    • Scaderea varstei minime
  • Art 36 din Constitutie stabileste urmatoarele conditii
    • Cetatenie romana
    • 18 ani
    • Persoana sa fie in indeplinatatea facultatilor mintale
    • Persoana are aptitudinea morala de a vota (nu o au persoanele condamnate prin hotarare judecatoreasca definitiva la pierdearea dr. electorale)

        B.Egalitatea votului

  • Este rezultat al principiului constituţional al egalităţii dintre cetăţeni (art. 4)
  • Există vot egal atunci când
    • Fiecare cetăţean are dreptul la un singur vot
    • Votul unei singure persoane are o pondere egală cu al altei persoane
    • Circumscriptiile electorale pentru alegerea unei functii sunt egale ca număr de locuitori
  • Geografia electorală reprezenta o modalitate de a face votul inegal, prin stabilirea unor circumscriptii mai mici care dau acelasi număr de aleşi cu cel dat de alte circumscriptii mai mari
  • Colegiile electorale pe criterii cenzitare era o altă modalitate de afectare a egalității votului.
  • Votul plural: o persoana vota de mai multe ori intr-o circumscriptie
  • Votul multiplu: o persoana vota de mai multe ori in mai multe circumscriptii
  • Prima electorala: era un sistem care avantaja partidul ce obtinea un anumit procent

       C. Votul direct

  • Constă în faptul că alegătorul îşi exprimă direct şi personal votul
  • Votul indirect este întâlnit la alegerile Prezidenţiale din SUA

       D. Secretul votului

  • Posibilitatea candidaţilor de a-si manifesta liber alegerea fara ca aceasta sa fie cunoscuta
  • Legea electoral ofera garantii in acest sens: buletinele de vot, procedura de votare etc.

       E. Votul liber exprimat

  • Posibilitatea cetăţeanului de a participa sau nu la alegeri, iar în cazul în care participă de a-şi manifesta liber opinia.

 

Vlad-Cristian Soare este avocat în cadrul Baroului București, fiind titularul biroului de avocatură Soare Legal și este colaborator al Facultății de Drept – Universitatea din București, catedra de Drept constituțional și Instituții politice.

CCR declară neconstituționale trei dispoziții ale Codului de procedură penală

Articolul precedent

Abuzurile comise din spatele catedrei

Articolul următor

1 Comentariu

  1. Felicitări!

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *