sursa: contrabanci.com
FactualSpot

Decizia CCR este criticată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene de către ÎCCJ

0

Decizia Curții Constituționale exprimate la finalul anului trecut cu privire la nelegala compunere a completurilor de 5 judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație si Justiție (ICCJ), a fost aspru criticată de către judecătorii Instanței Supreme.

ICCJ a formulat o întrebare preliminară Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare cu privire la interpretarea normelor europene (art.2 și 19 alin(1) din TUE și art.47 din Carta Drepturilor Fundamentale UE) de către Curtea Constituțională.

Judecătorii Curții Supreme sunt de părere că decizia CCR îngrădește independența magistraților, iar pe termen lung va duce la întârzierea proceselor și chiar la prescripția unor fapte.

Lipsește de caracter efectiv și disuasiv pedepsele aplicate într-un număr considerabil de cazuri de fraudă gravă aducând atingere intereselor financiare ale Uniunii”, se arată în motivarea instanței supreme.

ICCJ a solicitat soluționarea sesizării în regim de urgență deoarece „Trecerea timpului creează riscuri cu privire la posibilitatea reală a unei eventuale executări, atât în considerarea faptului că una dintre persoanele condamnate nu se află pe teritoriul României, cât și cu privire la recuperarea prejudiciului”.

Sesizarea CJUE a fost făcută în dosarul în care fostul ministru, Elena Udrea este judecată, printre altele, pentru fraudă cu fonduri europene.  Însă această chestiune a nelegalității compleutirlor de 5 judecători aduce atingere hotărârilor pronunțate și în alte cauze ce trebuie a fi reluate. Fostul procuror, Alina Bica, fostul ministru al transporturilor, Dan Șova precum și fostul ministru Constantin Niță sunt doar câteva din numele ce figurează în dosarele reluate de Înalta Curte după decizia pronunțată de CCR.

Ce semnifică procedura întrebărilor preliminare?

În temeiul articolului 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), o instanță națională dintr-un stat membru al Uniunii Europene poate cere Curții de Justitiție a Uniunii Europene să se pronuțe cu privire la interpretarea sau validitatea unei norme europene.

Prin intermediul întrebărilor preliminare, Curtea de Justiție a Uniunii Europene colaborează cu instanțele judecătorești din statele membre ale Uniunii, pentru a asigura o aplicare efectivă și omogenă a dreptului Uniunii și pentru a evita orice intepretare divergentă.

Articolul 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE)

„Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă să se pronunțe, cu titlu preliminar, cu privire la:

  1. interpretarea tratatelor;
  2. validitatea și interpretarea actelor adoptate de instituțiile, organele, oficiile sau agențiile Uniunii;

În cazul în care o asemenea chestiune se invocă în fața unei instanțe dintr-un stat membru, această instanță poate, în cazul în care apreciază că o decizie în această privință îi este necesară pentru a pronunța o hotărâre, să ceară Curții să se pronunțe cu privire la această chestiune.

În cazul în care o asemenea chestiune se invocă într-o cauză pendinte în fața unei instanțe naționale ale cărei decizii nu sunt supuse vreunei căi de atac în dreptul intern, această instanță este obligată să sesizeze Curtea.

În cazul în care o asemenea chestiune se invocă într-o cauză pendinte în fața unei instanțe judecătorești naționale privind o persoană supusă unei măsuri privative de libertate, Curtea hotărăște în cel mai scurt termen.”

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene se face numai în situația în care, în cursul unui litigiu aflat pe rol, se pune problema validității interpretării sau validității unei norme comunitare, instanța națională fiind cea care stabilește relevanța dreptului comunitar pentru soluționarea litigiului aflat pe rol și dacă cererea de adresare a unei întrebări preliminare este sau nu necesară. De asemenea, întrebarea care se poate adresa de către instanța națională vizează exclusiv probleme de interpretare, validitate sau aplicare a dreptului comunitar, iar nu aspecte legate de dreptul național sau elemente particulare ale speței deduse judecății. (Decizia nr. 2167 din data de 7 iulie 2016 pronunțată în recurs de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție 

Răspunsul Curţii de Justiţie nu ia forma unui simplu aviz, ci a unei hotărâri sau a unei ordonanţe motivate. Instanţa naţională destinatară este ţinută de interpretarea dată atunci când soluţionează litigiul aflat pe rolul său. Hotărârea Curţii de Justiţie este în aceeaşi măsură obligatorie pentru celelalte instanţe naţionale sesizate cu o problemă identică.

Băsescu vs Firea reloaded! Firea: “Sunteți primarul zero!” Băsescu: “Sunteți primarul trei de zero!”

Articolul precedent

Sagrada Família a primit autorizație de construire după 137 de ani de  șantier ilegal

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din Factual