sursa: cotidianul.ro
Din practicăSpot

De ce a avut președintele Iohannis câștig de cauză în fața MApN

0

La sfârșitul lunii martie, judecătorul Silviu Gabriel Barbu de la Curtea de Apel București, i-a dat dreptate președintelui Klaus Iohannis în procesul deschis de Ministerul Apărării Naționale (MapN), condus de Gabriel-Benianim Leș (PSD). Asta, după ce în luna ianuarie, decretul președintelui de prelungire a mandatului de șef al Statului Major al Armatei în persoana generalului Nicolae Ciucă, a fost suspendat.

Ziare.com a explicat care au fost motivele pentru care Iohannis a avut câștig de cauză în procesul cu MapN, în urma căruia Nicolae Ciucă s-a întors la șefia Armatei.

Argumentul care a stat la baza deciziei Curții de Apel se află chiar în legea fundamnetală a țării. Articolul 92, alineatul 1 din Constituție arată că “Președintele României este comandatul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării”.

Coroborând textul de lege cu jurisprudența Curții Constituționale, judecătorul Barbu a ajuns la concluzia că procesul deschis de Ministerul Apărării împotriva președintelui este inadmisibil. În motivare, acesta a arătat că actele de comandament militar nu pot fi contestate în contenciosul administrativ.

Calitatea de comandant al forțelor armate conferită de legea fundamentală președintelui României nu este una decorativă, protocolară, ci este o atribuție de fond, cu important conținut, după cum rezultă din mai multe texte constituționale, explică judecătorul.

„În considerarea calității sale de comandant al forțelor armate, președintele României nu poate fi obligat de nicio altă autoritate, așadar nici de ministrul Apărării, nici de primul ministru, nici de Puterea Judecătorească, să numească în funcția de șef al Armatei – adică primul și principalul său subordonat pe linie militară în raporturile cu forțele armate – pe o persoană desemnată în afara voinței șefului statului,” a spus în argumentare judecătorul.

Dat fiind contextul juridic constituțional în care se gestionează numirea șefului Armatei și prelungirea, în caz de nevoie, a mandatului titularului funcției,  magistratul consideră că actul administrativ prin care se realizează oricare dintre cele două operațiuni, de numire sau de prelungire, are “natura juridică de act de comandament miliar”.

Așa cum arată și publicația online Ziare.com, și după cum am menționat în paragrafele precedente, acțiunea MapN a fost declarată inadmisibilă, deoarece, potrivit Legii contenciosului administativ, actele de comandament militar nu pot fi contestate în instanță.

În plus, decretul semnat de Klaus Iohannis vizează stabilitatea celei mai înalte funcții militare, din rațiuni de ordin strategic militar pe care președintele României este îndrituit de art.92 alin.1 din Constituție să le aprecieze așa cum consideră.

În orice caz, în spatele unui astfel de  decret, semnat individual de președinte, se află sprijinul consilierilor prezidențiali și de stat din aparatul Administrației Prezidențiale, al Consiliului Superm de Apărare a Tării, al ministrului Apărării și al specialiștilor militari din cadrul MapN, precum și sprijinul altor specialiști cu expertiză în domeniul vizat.

Ipoteza numirii unei persoane diferite de voința președintelui

„În ipoteza în care decretul ar fi fost atacat în justiție de unul dintre generalii cu vocație la numirea în funcția de șef al Armatei (cu atât mai mult dacă reclamantul ar fi oricare alt ofițer activ, altul decât cei enumerați de Legea nr.346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării), se poate imagina o soluție judecătorească, absurdă, de numire pe un canal ocolit a altei persoane decât cea aleasă de șeful statului, dacă acțiunea acestui reclamant ipotetic ar fi admisă„, se arată în decizia Curții de Apel București.

Principiul accesului liber la justiție ar susține această ipoteză numai în aparență, pentru ca în realitate se încalcă flagrant prevederile constituționale care stabilesc atribuții exclusive ale președintelui României.  Astfel s-ar ajunge la o extindere nelegală a competențelor instanțelor de judecată.

 

Asigurări de malpraxis pentru magistrați

Articolul precedent

#DosarulAcademiaDePoliție –> Rectorul și prorectorul Academiei de Poliție, puși sub control judiciar de către procurorii DNA, au demisionat

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din Din practică