sursa foto: libertatea.ro
FactualSpot

Comoara descoperită de un cuplu englez cu ajutorul detectorului de metale. Ce prevede legea pentru pasionații exploratori ai României

0

Un cuplu din Marea Britanie a făcut o descoperire semnificativă atât din punct de vedere istoric, cât și din punct de vedere pecuniar, chiar în timp ce își exercitau pasiunea comună: vânătoarea de comori.

La începutul acestui an, în timpul căutării desfășurate pe un câmp din nord-estul regiunii Somersetcu, detectorul de metale le-a indicat celor doi pasionați exploratori comoara ce constă în 2.571 de monede din argint. Ulterior, Adam Staples și Lisa Grace, ambii la vârstă de 42 de ani, au aflat că descoperirea lor datează de mai bine de  950 de ani pe meleagurile engleze.

Experții au apreciat că monedele provin de pe timpul regelui Harold al II-lea, Harold Godwinson, ultimul rege anglo-saxon al Angliei, care s-a stins în bătălia de la Hastings după ce o săgeată i-a străpuns în ochi. Valoarea fiecărei monede a fost estimată între 1.000 și 5.000 de lire, asta pentru că monedele din acea perioadă sunt destul de rare din cauza scurtei domenii de numai 7 luni a regelui Harold al II-lea.

Monedele au fost predate la British Museum, iar o parte din banii reveniți au ajuns la proprietarul terenului.

Ce-am găsit, al meu să fie. Ce prevede legislația noastră națională?

Potrivit prevederilor Noului Cod Civil, posesorul unui lucru mobil care nu aparține nimănui devine proprietarul acestuia, prin ocupaţiune, de la data intrării în posesie, însă numai dacă aceasta se face în condiţiile legii. [ art.941 alin(1)]. Pentru ca bunul mobil să fie dobândit prin ocupațiune acesta trebuie să fie un bun abandonat sau un bun care, prin natura lui, nu are proprietar.[„cum sunt animalele sălbatice, peştele şi resursele acvatice vii din bazinele piscicole naturale, fructele de pădure, ciupercile comestibile din flora spontană, plantele medicinale şi aromatice şi altele asemenea.” mai spune NCC în alin(2)].

Însă, astfel de bunuri mobile precum cele din povestea de mai sus (bunuri arheologice şi istorico-documentare) alcătuiesc patrimoniul cultural național mobil și fac parte, în funcție de criteriile determinate la art.4 al Legii 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, din tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil sau din fondul patrimoniului cultural naţional mobil. Dar acest lucru nu înseamnă neapărat că pot fi numai în proprietatea publică sau privată a statului sau a UAT-urilor, ci pot fi proprietate privată a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice de drept privat. Dar trebuie respectat regimul juridic special prevăzut pentru această categorie de bunuri, căci, ca în orice lege ce prevede contravenții și infracțiuni sunt prevăzute și sancțiuni considerabile.

Contează foarte mult așadar condițiile în care bunurile au fost descoperite. Regimul juridic al bunurilor arheologice mobile descoperite întâmplător sau prin cercetări arheologice este reglementat în Capitolul VI al Legii privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil. Dacă bunurile au fost descoperite în locuri care fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, conform art. 136 alin. (3) din Constituţia României, republicată, intră în proprietate publică, potrivit dispoziţiilor legale, dar autorul descoperirii are dreptul la o recompensă bănească cuprinsă între 30% și 45% din valoarea bunului.

Cristian Tudor Popescu despre „amurgul sângeros” de la guvernare al PSD-ului

Articolul precedent

Primul miting electoral organizat de USR-PLUS pentru Dan Barna

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din Factual