sursa foto: g4media.ro
FactualSpot

CJUE dezbate soarta Secției Speciale pentru investigarea infracțiunilor în Justiție. Predoiu: modul în care a fost construită este deficitar

0

Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, a declarat, luni, că modul în care a fost construită Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie este deficitar, susţinând că aceasta nu ar fi putut, „nici dacă ar fi vrut”, să combată corupţia din domeniu. De asemenea, procurorul general interimar, Bogdan Licu, a susținut că el este pentru desfiinţarea Secţiei speciale şi că acest lucru va fi argumentat și de reprezentantul la Curtea de Justiţie a UE.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) are pe ordinea de zi a ședințelor din data de 20 și 21 ianuarie 2020 programate dezbateri în  procesele deschise de magistrații din România, prin care atacă modificările operate de PSD-ALDE la legile Justiției, arată site-ul CJUE.

Astfel încât, în cele 4 procese deschise la CJUE de Tribunalul Olt, Tribunalul București și Curțile de Apel din Pitești și Brașov, magistrații români au formulat mai multe întrebări preliminare cu privire la interpretarea mecanismului de cooperare și de verificare (MCV). MCV publicase un raport, privind justiția și lupta anticorupție din România, în care se constata „o involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți, situație care constituie o sursă de preocupare majoră.” Întrebările preliminare au fost formulate cu scopul de a clarifica dacă rapoartele MCV au caracter obligatorii pentru statele membre ale Uniunii. De asemenea, întrebări preliminare au mai fost formulate în sensul clarificării unor norme din dreptul Uniunii Europene.

Cătălin Predoiu a declarat, la Ministerul Justiției, cu privire la Secția Specială, că: Modul în care a fost construită este deficitar, cu o competenţă adresată strict unei categorii profesionale şi nu fenomenului de corupţie ca atare. Apoi, modul în care a fost integrată, de fapt neintegrată în structura piramidală, ierarhică a Ministerului Public, modalitatea în care practic procurorul-şef al acestei Secţii pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie emite acte procesuale fără să poată fi cenzurat de către procurorul general, modul în care a funcţionat această secţie de un an şi mai bine, fără rezultate deosebite, ba chiar cu măsuri procesuale care au pus în cauză voinţa de a combate corupţia – mă gândesc la acele apeluri retrase în cauze de mare corupţie neexplicate, nejustificate, lipsa unor anchete care să demonstreze că are capacitatea această secţie chiar să combată fenomenul de corupţie, acolo unde este, în Justiţie.”

Totodată, Bogdan Licu a arătat că: Poziția procurorului general la CJUE a fost de desființare a SIIJ, avem reprezentant la CJUE, care va susține poziția procurorului general.”

Membrii Guvernului s-au reunit vineri, 27 decembrie, pentru a adopta memorandumul semnat de ministrul Justiției, Cătălin Marian Predoiu, îm care prezenta poziția Ministerului și propunea desființarea Secției Speciale.

Ce este Secția Specială?

Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție este o structură operativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției, a cărei operaționalizare a avut loc la data de 23 octombrie 2018.

În conformitate cu dispozițiile Legii 207/2018, competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, aparține SIIJ.

Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie funcţionează cu un număr de 15 posturi de procuror, care poate fi modificat, în funcţie de volumul de activitate. Atât procurorul-șef al SIIJ cât și procurorul-șef adjunct și ceilalți membrii ai Secției speciale sunt numiți de plenul CSM în urma susținerii unui interviu, conform Legii 304/2004 (art. 88^1 -88^5)

Atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie:

a) efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute în Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pentru infracţiunile aflate în competenţa sa;

b) sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi pentru judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute la lit. a);

c) constituirea şi actualizarea bazei de date în domeniul infracţiunilor aflate în domeniul de competenţă;

d) exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie;

e) exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege.

Dacă CJUE hotărăște că a fost încălcată legislația europeană prin înființarea Secţiei Speciale, Guvernul nu mai are nicio soluție, iar SIIJ trebuie desfiinţată. România are obligația să respecte deciziile CJUE, iar, în caz contrar, se poate aștepta la sancţiuni financiare sau pe cea prevazută în articolul 7 din Tratatul UE, anume constatarea existenței unei încălcări grave și persistente a valorilor fundamentale ale Uniunii și suspendarea dreptului de vot al statului membru.

 

Klaus Iohannis convoacă sesiunea extraordinară a Parlamentului săptămâna viitoare

Articolul precedent

Parlamentarii se întorc mai devreme din vacanță. Ce așteptări au pentru sesiunea extraordinară din 29 ianuarie?

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din Factual