EsențialSpot

CE ÎNTREBARE SĂ PUNEM LA REFERENDUM?

1

1.INTRO

Referendumul din 26 mai, reprezintă o temă extrem de dezbătută și care a născut destule controverse. S-a scris mult pe această temă, dar niciun articol nu a făcut o analiză care să cuprindă, pe de-o parte explicarea aspectelor juridice (într-o manieră ușor de înțeles) și, pe de altă parte observarea într-un spirit critic a intereselor politice.

Astfel, prin acest articol mi-am propus să ofer această analiză, pe care am structurat-o pentru o înțelegere mai clară a aspectelor dezbătute.

În primul rând trebuie precizat că acest referendum a fost declanșat la inițiativa Președintelui și este posibil să fie organizat în același timp cu alegerile pentru Parlamentul European.

2.TIPURI DE REFERENDUM ȘI CONDIȚII LEGALE

În Constituția României există două tipuri de referendum:

  1. Referendumul obligatoriu și decizional
  2. Referendumul facultativ și consultativ

În ceea ce privește primul tip de referendum, acesta este obligatoriu întrucât chiar textul constituțional obligă la organizarea sa. Avem acest tip de referendum în cazul demiterii Președintelui (art. 95 alin. 3 din Constituție) și în cazul revizuirii Constituției (art. 150-152). Totodată în aceste cazuri, referendumul nu este doar obligatoriu, el este și decizional.Cu alte cuvinte, pe lângă faptul că textul constituțional te obligă să îl organizezi, același text te obligă să și ții cont de rezultatul său. Mai exact, rezultatul referendumului va produce efecte juridice obligatorii.

În ceea ce privește cel de al doilea tip de referendum, acesta este facultativ întrucât textul constituțional dă posibilitatea titularului să decidă dacă îl organizează sau nu. Acest tip de referendum este cel prevăzut de art. 90 din Constituție, prin care Președintele poate consulta poporul cu privire la problemele de interes național. Astfel, doar Președintele este cel care decide care sunt problemele de interes național și dacă este necesară sau nu, o consultare populară. Totodată, acest tip de referendum este și consultativ, în sensul în care rezultatul său nu este obligatoriu pentru autorități. Mai exact, rezultatul referendumului NU va produce efecte juridice obligatorii.

Un astfel de referendum a fost cel declanșat de fostul președinte, prin care a fost consultată populația cu privire la scăderea numărului de parlamentari la 300. Deși referendumul a fost validat, efectele juridice nu s-au produs întrucât acesta a fost neglijat de autorități. Așa cum am văzut, o astfel de întâmplare este regretabilă, dar este legală.

Cu toate acestea, referendumul facultativ și consultativ își are utilitatea sa așa cum vom observa la unul dintre punctele următoare.

Nu voi analiza condițiile legale ale referendumului obligatoriu și decizional întrucât vor exista situații viitoare care vor da naștere acestor dezbateri, limitându-mă în prezent la referendumul facultativ și consultativ cu care ne vom confrunta.

Așa cum am spus, referendumul facultativ și consultativ este reglementat de art. 90 din Constituție care prevede că “Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la problemele de interes național”.

Acest articol este detaliat în Legea 3/2000 privind organizarea referendumului, care în art. 11 alin (1) prevede că Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să își exprime voința prin referendum cu privire la probleme de interes național.

În ceea ce privește tema și data referendumului, aceastea vor fi stabilite în mod exclusiv de către Președinte, singura sa obligație fiind de a consulta Parlamentul: art. 11 alin. (2) Problemele care se supun referendumului și data desfășurării acestuia se stabilesc de Președintele României, prin decret. (3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului inițiat de Președintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în ședința comună a celor două Camere, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Președintelui. (4) Dacă Parlamentul nu își transmite punctul de vedere în termenul stabilit la alin. (3), Președintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituțională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.)

Totodată, trebuie să precizăm o condiție generală aplicabilă oricărui tip de referendum și anume, cea referitoare la obiectul său. Astfel, conform art. 3 din Legea 3/2000, nu pot fi supuse referendumului aspectele care nu pot face obiectul revizuirii constituționale pe care le regăsim în art. 152 din Constituție.

Art. 152 – Limitele revizuirii

(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.

(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.

(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război.

 În aceste condiții întrebarea la care poporul va fi chemat să răspundă prin referendum, trebuie să fie foarte atent aleasă de către Președintele României. Există un risc major ca întrebarea să încalce art. 3 din Legea3/2000 prin raportare la art. 152 din Constituție și astfel, Curtea Constituțională în temeiul art. 147 lit. i (veghează la respectarea procedurii pentru organzirea referendumului) să declare neconstituțională procedura.

3.PE CINE DERANJEAZĂ ACEST REFERENDUM

Acest referendum poate deranja partidele aflate la guvernare în măsura în care întrebarea este corect aleasă. Ce ar putea să însemne o întrebare corect aleasă?

Pe lângă îndeplinirea condițiilor legale, întrebarea trebuie să respecte și două obiective majore:

  1. În fața unei asemenea întrebări, partidele aflate la guvernare să nu poată face campanie pentru votarea în sens favorabil.
  2. În fața unei asemenea întrebări, partidele aflate la guvernare să fie puse într-o situație ingrată dacă ar face campanie pentru votarea în sens defavorabil.

Cu alte cuvinte, trebuie ca întrebarea să nu poată fi susținută de către partidele aflate la guvernare, întrucât acest lucru ar fi contrazis de modalitatea în care acestea au înțeles să guverneze până în prezent.

În același timp, trebuie ca întrebarea să fie de așa natură încât, dacă partidele ar susține un răspuns negativ, acest fapt i-ar compromite din punct de vedere politic chiar și în fața propriului electorat.

4.ÎNCERCĂRI DE DETURNARE ALE ACESTUI REFERENDUM

 Până în prezent au fost două încercări de deturnare ale acestui referendum: una a PSD și una a USR.

Încercarea PSD a fost mai mult o încercare de stopare a referendumului. Astfel, PSD a afirmat prin vocea deputatului Mircea Drăghici, coordonatorul campaniei electorale a social-democraților, că legea îi obligă ca referendumul și alegerile pentru europarlamentare să fie organizate în secții de votare diferite.

În realitate, Legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului îi obligă să realizeze referendumul și alegerile pentru Parlamentul European în aceleași secții de votare conform articolului 15^1 din lege.

Mai mult, este de așteptat ca PSD să invoce “timpul prea scurt” pentru organizarea referendumului de către Guvern, motiv pentru care este esențial pentru desfășurarea referendumului ca Președintele să transmită adresa de consultare către Parlament în cel mai scurt timp.

În ceea ce privește încercarea USR de deturnare a referendumului, acest lucru a putut fi observat prin declarația președintelui de partid, domnul Barna: „Există o întrebare foarte clară – dacă în România ar trebui să mai fie sau nu penali în funcţii publice. Am ajuns aici din acest motiv. Există un milion de semnături care confirmă această preocupare a românilor şi din focus grupurile şi sondajele ultimei săptămâni 76% dintre români susţin un referendum împotriva penalilor în funcţii publice în conducerea României.

În prezent, decretul prezidențial prin care se va stabili data și aspectul ce va viza referendumul, încă nu a fost emis, motiv pentru care nu există încă o întrebare, așa cum în mod eronat lasă să se înțeleagă domnul Barna, cu atât mai puțin nu este întrebarea pe care acesta a enunțat-o. Declarația domnului Barna este în mod clar o încercare de a fura din capitalul de imagine ce ar putea fi câștigat de către Președinte prin declanșarea acestui demeres și de a induce ideea că acest referendum este un efect exclusiv al luptei dusă de către USR.

Evident că întrebarea va viza parcursul României pe o anumită direcție, care ar putea cuprinde și ideea lansată în spațiul public a limitării accesului la o funcție publică a persoanelor condamnate penal. Cu toate acestea, acest referendum nu vizează această temă și cu atât mai puțin nu este meritul USR, așa cum lasă să se înțeleagă domnul Barna.

Nici nu ar putea fi meritul USR întrucât referendumul ce s-ar declanșa în cazul inițiativei “fără penali în funcții publice” este un referendum de tip obligatoriu și decizional, ce apare în procesul de revizuire a constituției, aspecte reglementate de art. 150-152 din Constituție.

Or, în cazul de față, suntem într-o altă procedură constituțională, cea a unui referendum facultativ și consultativ, care este atributul exclusiv al Președintelui conform art. 90 din Constituție și pe care USR, are libertatea de a alege dacă o va susține sau nu.

5. CUI ÎI ESTE UTIL ȘI CE SE URMĂREȘTE PRIN ACEST REFERENDUM

Având în vedere cele arătate, acest referendum reprezintă un risc mare asumat de către Președinte. Un rezultat negativ, l-ar pune într-o poziție foarte dificilă înainte de propria campanie electorală. Mai mult, un rezultat negativ ar putea încuraja USR și PLUS să participe în alegeri cu propriul candidat.

Totodată, chiar și în cazul atingerii unui rezultat pozitiv, așa cum am văzut, USR deja s-a pozițioant pe această temă încercând să își aroge meritele realizării unui astfel de referendum. Or, capitalul de imagine poate fi transferat dinspre autorul demersului către alți actori care au comunicatori mai buni. Însă, acest lucru nu îl ajută pe Președinte, întrucât, în mod clar, acesta va avea cea mai mare susținere în alegerile prezidențiale din partea PNL.

Cu toate aceste riscuri personale asumate, referendumul ar putea fi util dacă întrebarea este bine conturată.

Într-un asemenea caz, există posibilitatea ca numărul de alegători care decid să iasă la vot să fie mai mare, motiv pentru care există posibilitatea ca acest număr să influențeze alegerile pentru Parlamentul European. Istoria electorală românească ne-a arătat că ori de câte ori numărul de alegători ce au participat la vot a fost mai mare, PSD a avut de pierdut.

Mai mult, chiar dacă referendumul este consultativ și nu produce efecte juridice obligatorii, acesta va produce efecte politice.

Faptul că în trecut un alt referendum consultativ a fost ignorat, nu este de natură a transforma această instituție într-o formă fără fond. Poate ar fi mai bine să ne întrebăm de ce un referendum consultativ a putut fi ignorat?

Răspunsul este simplu: electoratul nu a sancționat partidul care a ales să ignore un asemenea referendum consultativ. Sancțiunea pe care electoratul poate să o aplice unui partid care, aflat la guvernare, refuză punerea în aplicare a rezultatului unui referendum consultativ, este electorală și se manifestă prin vot. Cu alte cuvinte, acel partid nu trebuie să se mai bucure de votul electoratului a cărui voința exprimată prin referendum, a fost ignorată.

Și cu această explicație, cred că am răspuns și scopului urmărit prin acest referendum consultativ.

Dacă întrebarea este bine conturată, partidele de guvernare vor fi puse în situația de a face  non-combat întrucât orice răspuns ar susține, ar avea de pierdut.

Dacă rezultatul va fi cel așteptat de Președinte, acesta va putea să pună presiune pe guvernanți astfel încât, aceștia să respecte opinia poporului. Se naște o temă bună de campanie și electoratul va fi invitat la următoarele alegeri să sancționeze partidul/partidele care au ignorat votul popular exprimat prin referendum.

În încheiere, lecturam zilele trecute teza de licență, susținută în anul 1897, a celui care avea să devină profesorul Constantin Stere. Acesta l-a citat pe celebrul Take Ionescu, care, în 17 martie 1885, a rostit un discurs în ședința Camerei cu ocazia discuției purtate asupra bugetului instruției publice:

Numai atunci țara noastră va însemna ceva în concertul statelor culte și civilizate, când la tezaurul comun al omenirii, vom aduce și noi partea noastra. O idee, un sistem filozofic, o credință, o descoperire, o opera de artă, trebue să aducem și noi obolul nostru în avuția comună a omenirii civilizate din care de atâta vreme consumăm. Un popor nu-și ia rangul printre popoarele mari decât atunci când încetează de a fi numai un popor de consumatori și devine un popor de producători și din punct de vedere intelctual, artistic.Take Ionescu

Or, eu cred că poate chiar această problemă trebuie să vizeze întrebarea pusă la referendum:        Ce ne dorim?

  • Să rămânem un popor de consumatori de produse, de sisteme de valori, de politică și de comportamente care ne-au adus pe marginea prăpastiei?
  • Sau ne dorim să devenim un popor de producători care își ia angajamentul să reclădească România pe valori de care ne vom putea mândri?

 

Vlad-Cristian Soare este avocat în cadrul Baroului București, fiind titularul biroului de avocatură Soare Legal și este colaborator al Facultății de Drept – Universitatea din București, catedra de Drept constituțional și Instituții politice.

BREXIT: ne separăm prieteni sau ne despărțim dușmani

Articolul precedent

USR încearcă să fure tema referendumului

Articolul următor

1 Comentariu

  1. Din punctul meu de vedere, daca pozitia Presedintelui este una “dreapta”, una sincera referitoare la acest referendum, atunci domnia sa nu ar trebui sa isi faca griji despre cine isi va asuma meritele!
    Scopul nefiind unul electoral ci unul moral, de a face bine României!

    Un aspect ce nu am vazut sa fie mentionat in presa online sau TV este ce anume ar inseamna “penali” in intrebarea “fara penali in functii publice”.
    Vorbim despre cercetatii penali sau condamnatii?
    In cazul condamnatilor, pentru anumite infractiuni, exista deja ca si masura complementara interzicerea dreptului de a ocupa functii publice.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *