sursa: ancheteonline.ro
FactualSpot

Asigurări de malpraxis pentru magistrați

0

O consecință a modificărilor aduse de legile justiției, statutului judecătorilor și procurorilor, va fi legată de faptul că aceștia vor fi obligați la încheierea de asigurări de malpraxis.

Statul va putea să își recupereze de la asigurator sumele plătite drept daune pentru greșelile profesionale ale magistraților.

Potrivit modificărilor aduse de Legea 242/2018, Consiliul Superior al Magistraturii va trebui să stabilească în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, condiții, termene și proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor și procurorilor. Asigurarea va fi acoperită integral de către judecător sau procuror, iar lipsa acesteia nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea civilă a judecătorului sau procurorului pentru eroarea judiciară cauzată de exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență. [art.96 alin.(11) ].

Deși statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, asta nu înseamnă că este înlăturată răspunderea judecătorilor sau procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcție, și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență.

Situația stă în felul următor: în cazul în care, printr-o eroare judiciară, a fost realizat un prejudiciu, persoana prejudiciată se poate îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice. Mai apoi, ministerul va sesiza Inspecția Judiciară, în termen de 2 luni de la comunicarea  hotărârii definitve prin care au fost stabilite sumele datorate cu titlu de despăgubire de către stat. Inspecția Judiciară va verifica dacă eroarea judiciară a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență și va elabora în acest sens un raport.

Dacă din raportul consultativ  reiese astfel, statul, prin Ministerul Finanțelor Publice va putea exercita acțiunea în regres împotriva magistratului, în termen de 6 luni de la comunicarea raportului Inspecției Judiciare. [ art.96 alin.(8) ]

După discuții cu asociațiile de magistrați dar și cu reprezentanții companiilor de asigurare, CSM a făcut un proiect de hotărâre care stabilește principalele reguli în privința asigurărilor profesionale obligatorii ale magistraților.

Dispozițiile normative propuse la art.(5) din acest proiect sună astfel:

(1) Contractul de asigurare se încheie individual de către judecătorul sau procurorul asigurat.

(2) Contractul poate fi încheiat, cu acordul judecătorului sau procurorului, și de către instanța sau parchetul cu personalitate juridică care are calitatea de angajator pentru judecătorul sau, după caz, procurorul asigurat. Contractul se încheie în numele și pentru fiecare persoană asigurată, care va fi menționată într-un tabel anexat la poliță, cu precizarea limitelor de răspundere și a primelor de asigurare aferente fiecăreia, conform opțiunii exprimate. În acest caz, angajatorul reține și virează primele de asigurare în numele și pentru fiecare persoană asigurată.

(3) În cazul în care se intenţionează încheierea contractului de către instanța sau parchetul cu personalitate juridică, în numele și pentru fiecare persoană asigurată, alegerea asigurătorului şi a ofertei de asigurare ce va face obiectul contractului se realizează printr-o procedură transparentă, cu consultarea tuturor judecătorilor sau procurorilor din cadrul instanţei sau parchetului respectiv.

(4) În cazul în care pe parcursul derulării contractului de asigurare intervine detașarea, delegarea, transferul sau promovarea judecătorului sau, după caz, a procurorului asigurat, contractul continuă să îşi producă efectele, iar instanţa, parchetul sau, după caz, instituţia la care acesta urmează să îşi desfăşoare activitatea reţine şi virează primele de asigurare, în urma informării acestora.

Puteți consulta aici în integralitate textul proiectului de norme privind asigurarea de răspundere civilă profesională obligatorie a judecătorilor și procurorilor. 

Proiectul se află acum în dezbatere deschisă, iar data estimată pentru adoptarea proiectului de hotărâre în cadrul comisiei de specialitate este de 28 mai.

Codul Penal și Codul de Procedură Penală din nou la CCR. Amânare pentru 28 mai

Articolul precedent

De ce a avut președintele Iohannis câștig de cauză în fața MApN

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din Factual