sursa: presidency.ro
FactualSpot

Analiză PeROL: “Și tu Brutus?” USR+ îi vor face concurență lui Iohannis la prezidențiale, deși îi datorează mai mult decât credem

0

Cum a apărut ruptura

În cadrul consultărilor derulate în această săptămână de către Președintele Iohannis la Palatul Cotroceni, reprezentanții partidelor politice au negociat, pe rând, o metodă prin care  se va pune în practică decizia majoritară exprimată de popor prin refrendumul desfășurat pe 26 mai.

Klaus Iohannis a urmărit însă și mobilizarea partidelor din opoziție pentru a combate pericolul revinirii în forță a PSD-ului. Amintind victoria desăvârșită a social-democraților la alegerile parlamentare din 2016, Președintele le-a cerut liderilor USR să colaboreze cu PNL într-o guvernare comună, însă Dan Barna își susține ideea conform căreia partidul său va susține un Guvern alternativ non-PSD, dar nu va face parte din acesta.

Am precizat noi, dinainte de a primi această întrebare, că susţinem parlamentar orice variantă de guvern non-PSD, pe acele principii şi priorităţi pe care le-am menţionat: fără penali în funcţii publice, renunţarea la pensiile speciale, cu particularitatea celor militare şi ale magistraţilor, primari în două tururi – foarte important, un element la care ţinem foarte mult – şi Ordonanţa 114 să fie corectată, respinsă…Vedem care e cea mai bună variantă, pentru că efectiv alungăm companiile din ţară în momentul de faţă. (…) Da, orice variantă non-PSD de guvern care şi-ar asuma aceste obiective pe care USR le are pe agenda publică de trei ani de zile o vom susţine la nivel parlamentar” susține liderul USR.

Am arătat că aceasta idee s-a demonstrat a fi o naivitate politică, un fel de capcană de care s-au prins toate partidele politice și din păcate, o mișcare ce a dat posibilitatea PSD să rămână la guvernare.  Motivele le puteți vedea aici.

Barna a declarat în urma consultărilor că vor depune săptămâna viitoare la Parlament, moțiunea de cenzură pe care o vor susține, dar nu vor intra la guvernare.

“Am încercat să analizăm şi calendarul posibil în perioada următoare şi am discutat şi pe marginea moţiunii de cenzură, pe care Opoziţia o va depune săptămâna viitoare, cel mai probabil. Şi am analizat diverse scenarii pentru viitor, din perspectiva aceasta, a posibilităţii ca moţiunea să treacă” a precizat Dan Barna.

Se pregătește terenul pentru alegerile prezidențiale

Reprezentanții  USR au ținut să îl anunțe pe Klaus Iohannis că susținerea partidului se va îndreptae către un candidat propriu. Altfel spus, USR va prezenta concurența în cursa pentru alegerile prezidențiale.

Potrivit Digi24, reacția președintelui a fost una calmă: “Foarte bine, ar fi anormal să nu aveți”.

“Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primește pomană!”

Cu toate acestea, în Filantropica, filmul celebru regizat de Nae Caranfil, există o replică celebră: “mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primește pomană!”.

Or, povestea USR-PLUS este una foarte frumoasă, utilă și așteptată de ani buni în politica românească. Mai mult, pare a fi și o poveste sinceră, acești oameni fiind prezumați a fi de bună-credință.

Totuși…

Într-o proporție covârșitoare, existența și dezvoltarea lor le sunt datorate Președintelui Iohannis.

Iohannis este cel care l-a numit premier pe Dacian Cioloș, deși putea alege orice membru PNL sau orice altă persoană “ce ar fi răspuns la comenzile de la Cotroceni” așa cum se întâmpla în trecut. Însă, Iohannis nu este acel tip de Președinte.

Iohannis este cel care nu a fost genul de Președinte care să îi ordone premierului Cioloș ce și cum să facă. Mai mult, Guvernul Cioloș s-a bucurat de toată susținerea Președintelui.

Totodată, Iohannis a fost cel care a calmat spiritele încinse din PNL cât guvernul Cioloș a fost în funcție, asigurând susținerea acestuia în Parlament de către PNL.

În final, Iohannis este cel care a servit pe tavă tema referendumului, care, să fim serioși…(pentru cine nu s-a prins până acum), acest referendum extrem de inteligent ales (și foarte riscant pentru Președinte), a fost făcut ca să reprezinte un motor pentru ca oamenii să iasă la vot. Or, pe toate analizele politice, se știa că dacă vor ieși mai mulți oameni la vot, aceștia vor fi preponderent votanți USR-PLUS.

Practic, Președintele României a adus un procent destul de însemnat de votanți către USR-PLUS, riscând să își piardă credibilitatea în cazul în care pragul referendumului nu ar fi fost îndeplinit.

De ce a făcut aceste lucruri Președintele?

Am primit răspunsul în urma acestor consultări. Președintele și-a dorit să consolideze opoziția, nu doar partidul de la care a avut susținere în 2014 (PNL), sperând că astfel va reuși să dărâme un adversar cu care nu a putut să conlucreze.

Evident, aceste lucruri le-a făcut în timp, riscând foarte mult, având speranța ca la un moment dat, aceste merite îi vor fi recunoscute, primind înapoi susținerea pe care și el a acordat-o. Văzute așa lucrurile, toate mutările făcute în timp de către Președinte, favorabile pentru USR și pentru Dacian Cioloș, au reprezentat mișcări strategice, așteptând ca la un moment dat, să culeagă roadele. În aceste condiții, USR și Dacian Cioloș ar fi făcut parte dintr-un plan elaborat în care partenerii ar fi luptat împreună, nefiind de conceput asemănarea cu “mâna întinsă care cere pomana”.  

Însă, în prezent, observăm că USR+ schimbă strategia. Ei nu doresc un parteneriat, ba mai mult, vor chiar și fotoliul de la Cotroceni, împotriva celui care i-a adus unde sunt.

Fiind izbiți de această realitate, concluzionăm că Iohannis susține un mediu favorabil democrație și încurajează dezvoltarea unor partide care au idei corecte și utile parcursului pro-european, chiar dacă acest lucru se poate întoarce împotriva sa. 

Oricum, încă este suficient timp pentru ca această problemă dintre părinte și fiii săi să se rezolve, iar dacă nu se va rezolva, să nu fim surprinși dacă nu îl vom vedea pe părinte că încearcă să oprească dezvoltarea fiilor săi.

În fond, acesta e și rolul Președintelui conform art. 80 din Constituție.

Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

 

 

Ce îi aseamănă pe Tudorel Toader și pe Theresa May

Articolul precedent

Nu vor să guverneze cu cei care au susținut PSD, dar vor să ia masa împreună

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din Factual