info-sud-est.ro
FactualSpot

Analiză PeROL: Judecătorii sesizează CJUE cu privire la Deciziile CCR privind interceptările

0

Georgeta Ciungan, judecător la Tribunalul Bihor, a sesizat CJUE într-o cauză aflată pe rolul instanței, acuzând instanţa de contencios constituţional (CCR) de „încălcarea Constituţiei, modificarea legilor şi nerespectarea tratatului de aderare al României la UE, care prevalează legilor interne, inclusiv în baza Constituţiei”.

1. Situația de fapt

Judecătorului i-a fost repartizată o cauză în care procurorii DNA au realizat urmărirea penală, având la dosar probe privind interceptări realizate cu ajutorul SRI.

După Deciziile CCR, judecătorul a ajuns în situaţia de a judeca fără să ţină cont de probele strânse prin interceptări.

2. Istoricul Deciziilor CCR în această materie

Decizia 51/2016, CCR a calificat participarea SRI la punerea in executare a mandatelor de supraveghere ca fiind „act de urmarire penala, atribuindu-i o implicare nelegala in procesul penal”

Decizia 302/2017 CCR a permis invocarea nulitatii probelor si in „cauzele pendinte (n.r. – in judecata), cu consecinta „sanctionarii” probelor, indiferent daca au fost obtinute inainte sau dupa publicarea Deciziei CCR 302/2017

Decizia 26/2019, „CCR a constatat existenta unui conflict constitutional intre autoritatile statului”, desfiintand protocolul de colaborare dintre Parchetul General si SRI, si obligand instantele sa aplice „intocmai si coroborat Deciziile 51/2016 si 302/2017, cu consecinta excluderii mijloacelor de proba rezultate din executarea mandatelor de supraveghere

3. Poate CJUE să anuleze o Decizie a CCR?

a. Competența CJUE

Curtea de Justiţie colaborează cu instanţele judecătoreşti din statele membre, care sunt instanţele de drept comun în materia dreptului Uniunii. Pentru a asigura o aplicare efectivă şi omogenă a legislaţiei Uniunii şi pentru a evita orice interpretare divergentă, instanţele naţionale pot şi uneori trebuie să se adreseze Curţii de Justiţie solicitându-i să clarifice un aspect privind interpretarea dreptului Uniunii, în scopul de a le permite, de exemplu, să verifice conformitatea legislaţiei naţionale cu dreptul Uniunii.

Răspunsul Curţii de Justiţie nu ia forma unui simplu aviz, ci a unei hotărâri sau a unei ordonanţe motivate. Instanţa naţională destinatară este ţinută de interpretarea dată atunci când soluţionează litigiul aflat pe rolul său. Hotărârea Curţii de Justiţie este în aceeaşi măsură obligatorie pentru celelalte instanţe naţionale sesizate cu o problemă identică. – sursa CURIA

b. Competența CCR

CCR are rolul de a face verificari de constituționalitate. Astfel, CCR are plenitudine de competență în a spune ce este sau nu, conform Constituției României.

Totuși, conform art. 148 din Constituție, „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.

Prin acest articol, nu trebuie să se înțeleagă că toate actele din dreptul uniunii europene au prioritate, ci doar cele enumerate.

Mai mult, nu trebuie să se înțeleagă că dreptul uniunii europene are o forță juridică superioară Constituției. În fond, Constituția României este cea care permite ca anumite reglementări din dreptul uniunii europene, se vor aplica cu prioritate.

c. CJUE și CCR nu sunt în relație de subordonare

În aceste condiții, CCR și CJUE au jurisdicții diferite. CCR verifică constituționalitatea actelor normative interne, în vreme ce CJUE „are grijă” ca dreptul uniunii să fie aplicat uniform

Totuși…

d. Unde pot cele două interfera?

Curtea Constituțională, atunci când face un control de constituționalitate, îl face prin raportare la textele constituționale. Astfel, Curtea Constituțională, prin raportare la art. 148 din Constituție, de foarte multe ori s-a pronunțat cu privire la obligativitatea respectării normelor dreptului uniunii europene ce sunt enumerate în acest articol.

Problema care se pune în această speță este următoarea:

„Nu cumva CCR prin deciziile pronunțate în cazul interceptărilor și a protocoalelor, nu a ținut cont de aplicabilitatea art. 148 din Constituție, ingnorând dreptul uniunii?”

Într-o asemenea situație, CJUE pare că ar avea o minimă competență de a se pronunța cu privire la aplicabilitatea dreptului uniunii europene, însă este greu de crezut că va merge până acolo încât să anuleze o decizie a CCR.

Este greu de crezut că se va întâmpla așa ceva, tocmai pentru că nu există subordonare între cele două.

Oricum, este o sesizare curajoasă, motiv pentru care așteptăm cu interes soluția ce se va pronunța. 

Între timp,  Inspecţia Judiciară va declanşa o anchetă disciplinară împotriva judecătoarei…

Pe lângă judecătoarea Georgeta Ciungan de la Tribunalul Bihor, au mai sesizat CJUE încă alte 7 instanţe din România.

„România 50” – topul celor mai valoroase branduri ale anului 2019

Articolul precedent

#DosarulMineriada –> Nicio hotărâre pronunțată în 29 de ani

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din Factual