sursa: rador.ro
Din practicăSpot

Abuzurile comise din spatele catedrei

0

Cazul unei eleve umilite într-o școală din Carei a ajuns public după ce profesoara și în același timp, diriginta tinerei eleve, a avut un comportament revoltător. Profesoara a vrut “să-i dea o lecție” pentru faptul că fata s-a prezentat în școală cu părul vopsit și a obligat-o să-și taie singură părul.

Povestea a ajuns la cunoștința conducerii școlii, care delcară că a demarat procedurile legale împotriva profesoarei, iar o comisie de disciplină se va ocupa de identificarea faptelor. Cazul a fost adus și în atenția Poliției, astfel încat în prezent se află în desfășurare două anchete pe numele profesoarei.

Cum putem încadra astfel de fapte și ce măsuri pot fi luate?
  a. Din perspectivă penală

Manifestările degradante sau umilitoare ar putea fi încadrate fie ca purtare abuzivă (art.296 Cod penal), fie abuz în serviciu (art.297 Cod penal) în cazul în care elevul este tratat cu dispreț, agresat verbal sau chiar obligat să iasă afară din clasă în timpul orelor, de către personalul didactic.

Dacă măsurile sau tratamentele exercitate asupra unui minor pun în primejdie gravă dezvoltarea fizică, intelectuală sau morală a acestuia, atunci cadrul didactic care le-a înfăptuit pe perioada de timp în care minorul se afla în grija sa, poate fi acuzat de comiterea infracțiunii reglementate în Codul penal la art.197 și anume relele tratamente aplicate minorului.

Dacă acțiunile profesorilor cuprind și amenințări, se poate lua în considerare și această faptă penală, separat sau în concurs cu celelalte infracțiuni comise.

Deși nu este cazul în speța prezentată mai sus, aducem în discuție și infracțiunea de vătămare corporală ce are ca urmare consecința cuprinsă în art.194 alin(1) lit.c Cod penal, și anume un prejudiciu estetic grav și permanent. Chiar dacă profesoara ar fi fost cea care a tăiat părul elevei, nu am fi putut reține această formă de vătămare corporală în persoana sa. În practica judiciară, s-a considerat că nu este cazul a se reține elementul circumstanțial dacă inculpatul i-a tăiat părul, „deoarece părul este supus unui proces natural de regenerare; ca urmare, pierderea suferită de victimă în ceea ce privește înfățișarea fizică este numai temporară.”

  b. Din perspectivă delictuală

Având în vedere situația de fapt prezentată, sunt îndeplinite toate condițiile pentru ca profesoarei să-i fie angajată răspunderea civilă delictuală: a fost cauzat un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție.

Putem încadra prejudiciul suferit ca fiind un prejudiciu estetic deoarece vătămarea aduce atingere armoniei fizice și înfățișării persoanei. Despăgubirile datorate pentru repararea acestui  tip de prejudiciu se găsesc și sub denumirea de “prettium puchritudinis”.

Despăgubirile pe care eleva trebuie să le primească pot fi motivate nu doar prin invocarea dreptului la propria imagine, reglementat în Codul civil în art.73 ci și prin trimiterea la Statutul elevului care cuprinde dreptul elevilor la respectarea imaginii, demnității și personalității proprii.

  c. Din perspectivă contravențională

Dreptul la respectarea personalității și individualității copilului este reglementat și de Legea nr.272/2004 actualizată privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Dispozițiile art.52 alin(2) interzic în cadrul procesului instructiv-educativ pedepsele corporale sau alte tratamente degradante. Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.5000 lei.

DESPRE ELITISMUL VOTULUI ȘI DESPRE SCAME

Articolul precedent

#DosarulAngajărilorFictive –> DNA vrea celeritate la Curtea Supremă în dosarul lui Liviu Dragnea

Articolul următor

Articole asemănătoare

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Mai multe din Din practică