Esențial

A LICĂRIT „BEC-UL” DEMOCRAȚIEI

0

O nouă situație juridică cu implicații politice a explodat în spațiul virtual, la TV și în mai toată presa: Alianței USR-PLUS i-a fost respinsă de către Biroul Electoral Central (B.E.C) cererea de a participa într-o asemenea formă, în alegerile pentru Parlamentul European.

Desigur, lucrurile au luat-o razna de-a dreptul, în sensul în care fiecare tabără politică s-a exprimat sub imperiul emoțiilor, aspect pe undeva de înțeles. Totuși, mulți dintre acești reprezentanți politici au activat electoratul propriu și l-au inflamat (așa cum se practică) fără a îi furniza informații reale, precise, obiective, iar acest lucru duce la o nouă abordare superficială a unui subiect important, interesant și deloc simplu.

Astfel, cei de la USR-PLUS au aruncat vina în curtea Biroului Electoral Central, insinuând că membri acestuia sunt influențați de Liviu Dragnea, în timp ce tabăra cealaltă (PSD-ALDE) răspundea ironic, cu un aer zeflemitor, invitând contestatarii „să aibă încredere în justiție”.

O astfel de retorică este nocivă și nu le face cinste unor leaderi care chiar aflați sub imperiul emoțiilor, sunt obligați să își găsească calmul și constanța în declarații.

Pe bună dreptate cei de la USR-PLUS aveau motive să fie supărați și așa cum vom vedea, ÎCCJ le-a admis contestația. Cu toate acestea, nimic nu justifică discursul targetat către electoratul propriu prin care îi denigrau pe cei din Biroul Electoral Central (printre aceștia aflându-se și 5 judecători). Nu poți să ai un discurs politic prin care lupți pentru independența justiției și totuși, atunci când o autoritate formată și din 5 judecători de la ÎCCJ pronunță o decizie nefavorabilă ție, să afirmi că aceștia sunt sub comanda lui Liviu Dragnea, „la pachet”, fără să nuanțezi sau fără să spui că te referi la ceilalți membri ai Biroului Electoral Central. În schimb, după pronunțarea hotărârii ÎCCJ, aceiași oameni au afirmat că era firească soluția. Corect, soluția era firească, dar discursul politic nu e constant și transmite electoratului că există judecători „buni” și judecători „subordonați față de Liviu Dragnea”.

Or, tocmai acesta este discursul PSD: există magistrați „buni” și magistrați subordonați “Binomului”. Înlocuiți “binomul” cu “Liviu Dragnea” și veți observa că nu mai există nicio diferență între discursurile celor două formațiuni, aspect care este cu adevarat regretabil.

La polul opus, răspunsul zeflemitor venit din partea PSD este încă o dovadă că orice situație s-ar naște, indiferent cât de nocivă sau nedemocratică ar fi, nu contează atâta vreme cât nu îi privește.

Această introducere fiind făcută, mai jos puteți urmări câteva explicații juridice obiective cu privire la această situație.

1.Situația de fapt

USR și-a ales o nouă conducere, noul președinte de partid fiind Dan Barna. De asemenea, PLUS și-a ales o nouă conducere, noul președinte de partid fiind Dacian Cioloș.

Cele două formațiuni au ales să facă o alianță electorală pentru participarea în alegerile pentru Parlamentul European. În acest sens au depus protocolul de alianță semnat de către cei doi Președinți, la Biroul Electoral Central.

Biroul Electoral Central a respins protocolul întrucât nu a fost semnat de persoanele care aveau competență. Cele două formațiuni au contestat decizia la ÎCCJ.

ÎCCJ a admis contestația celor două partide.

2.Ce este BEC și care este competența acestuia în soluționarea cauzei

Legea aplicabilă pentru alegerile europalamentare este Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Astfel, pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor specifice perioadei electorale se constituie Biroul Electoral Central, birourile electorale județene, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și birourile electorale ale secțiilor de votare” (art. 21 alin. (1) din Legea 33/2007).

Conform art. 24 din Legea 33/2007 Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și cel mult 10 reprezentanți ai partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri.

Desemnarea celor 5 judecători se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședință publică, în termen de 5 zile de la aducerea la cunoștință publică a zilei de referință, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai Curții. În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați îi aleg din rândul lor, prin vot secret, pe președintele Biroului Electoral Central și pe locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, în componența Biroului Electoral Central intră președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, precum și câte un reprezentant al fiecărui partid politic și al fiecărei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European.

Observăm că modalitatea de numire a judecătorilor în cadrul Biroului Electoral Central este una obiectivă, ce oferă suficiente garanții astfel încât aceștia să fie independenți de influențele politice. Astfel, discursul multor reprezentanți USR-PLUS prin care erau atacați inclusiv acești judecători, este unul care nu le face cinste și care nu este compatibil cu valorile pe care aceștia le promovează.

În schimb, conform art. 22 alin. (2) din Legea 33/2007, Biroul Electoral Central lucrează în prezența majorității membrilor săi și adoptă decizii și hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți. În aceste condiții, există posibilitatea să se formeze un pol de influență în rândul reprezentanților partidelor care conlucrează, dar chiar și așa, numărul mare de judecători face destul de dificilă luarea unei decizii pur politice, astfel cum a fost sugerat.

În ceea ce privește competențele conform art. 25 alin. (1) din Legea 33/2007, Biroul Electoral Central are printre atribuții și asigurea aplicării și interpretării unitare a dispozițiilor prezentei legi;

Totodată, în ceea ce privește pronunțarea BEC asupra protocolului de alinață electorală, conform art. 7 alin. (2) acesta se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la constituirea sa. Mai mult, conform alin. (3) Biroul Electoral Central se pronunță în ședință publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianței electorale, în termen de 24 de ore de la înregistrarea acestuia.

Concluzionând, BEC este un organism ce are suficiente garanții pentru a-și păstra caracterul obiectiv și avea competența să se pronunțe asupra protocolului de alianță electorală.

3.Soluția pronunțată de BEC

Biroul Electoral Central, prin Decizia care poate fi consultata aici (http://europarlamentare2019.bec.ro/wp-content/uploads/2019/03/dec_cont_3.pdf), a respins protocolul de alianță dintre USR și PLUS, întrucât cei doi semnatari ai protocolului nu erau persoanele care figurau în Registrul Partidelor Politice drept Președinți.

4.Cum s-a ajuns la aceasta situație? Există vreo culpă?

Atât USR, cât și PLUS și-au ales noi organe de conducere. În art. 10 din Legea 14/2003 a partidelor politice se prevede că statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu, printre altele, organul care reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile publice şi terţi (lit.n) și organul competent să propună reorganizarea partidului sau să decidă asocierea într-o alianţă politică ori în alte forme de asociere (lit.k).

Astfel, în momentul în care un partid își alege noi organe de conducere, se operează și o modificare a statului. Astfel, conform art. 25 alin. (2) din Legea 14/2003, orice modificare se comunică Tribunalului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data adoptării, acesta urmând a o examina. În aceste condiții, este de precizat faptul că Tribunalul nu doar ia act de modificarea statului, ci acesta va efectua un control de legalitate asupra acestuia.

Toate modificările de acest tip vor fi operate în registrul partidelor politice, acesta fiind singurul instrument legal de evidență a partidelor politice din România, conform art. 49 alin. (1) din Legea 14/2003. Mai mult, singura instituţie cu drept de a opera în Registrul partidelor politice este Tribunalul Bucureşti.

În aceste condiții, Biroul Electoral Central a verificat Registrul partidelor politice și a observat că persoanele ce aveau competența să semneze protocolul electoral nu erau aceleași cu cei care l-au semnat în mod efectiv.

Astfel, la prima vedere nu există o culpă a Biroului Electoral Central.

În ceea ce privește cele două partide (USR și PLUS), acestea au depus cereri de modificare a statului, dar Tribunalul București încă nu s-a pronunțat asupra lor, motiv pentru care nu au fost operate modificările.

Astfel, nu putem afirma ca cele două partide au o culpă.

Se pune întrebarea dacă Tribunalul are o culpă. Conform art. 25 alin. (2) teza a doua din Legea 14/2003, Tribunalul examinează cererea de modificare a statului potrivit procedurii prevăzute la art. 20 şi 21.  Astfel, prin interpretarea art. 21 din lege, Tribunalul se pronunță în termen de 15 zile, după trecerea unui alt termen, tot de 15 zile de la afișarea la sediul instanței a cererii de modificare.

Concluzionând, nici Tribunalul nu se află într-o culpă, mai ales că, în cazul USR-ului, alegerile cu privire la noua conducere au fost contestate de către o parte a membrilor de partid, existând un dosar pe rolul Curții de Apel.

Și atunci, este cineva vinovat?

Situația este absurdă și tocmai din absurdul acesteia vom putea gasi și răspunsul juridic. Însă până atunci, pentru echilibru, în cadrul punctului următor, vom oferi un argument juridic în favoarea soluției BEC și un argument juridic în favoarea celor două partide.

5.Interpretări juridice ale situației de fapt

a. Interpretarea favorabilă BEC-ului

În cazul în care membri BEC care au pronunțat decizia ar fi ultra pozitiviști (curent de gândire juridică), atunci argumentarea lor își găsește explicația în faptul că judecata nu se face în echitate și nici în spiritul legii.

În aceste condiții, norma juridică îi obligă la analizarea registrului partidelor politice, acesta fiind instrumentul legal de evidență a partidelor politice din România, ocazie cu care vor observa că semnatarii protocolului nu au competența să încheie o asemenea alianță în numele partidelor.

O astfel de interpretare este discutabilă și în opinia autorului duce la încălcarea dreptului la asociere, prevăzut de art. 40 din Constituție, aspect pe care îl vom lămuri la secțiunea următoare.

b. Interpretarea favorabilă partidelor politice

Așa cum am putut observa la unul dintre punctele anterioare, situația este absurdă întrucât niciunuia dintre actori nu îi se poate imputa vreo culpă, în schimb efectul este devastator pentru cele două entități politice și nu numai.

Într-o asemenea situație, reprezentanții celor două partide politice pot aduce drept argument restrângerea nelegală a dreptului la asociere (drept fundamental prevăzut în art 40 din Constituție).

Pentru ca restrângerea exercițiului unui drept fundamental prevăzut în Constituție să fie una nelegală, aceasta trebuie să fie făcută cu încălcarea art. 53 din Constituție, care prevede în mod expres condițiile în care poate fi realizată o asemenea limitare.

Astfel, conform art. 53 din Constituție, exercițiul oricărui drept fundamental poate fi restrâns numai prin lege, numai dacă restrângerea este necesară într-o societate democratică, numai dacă măsura este proporţională cu situaţia care a determinat-o, numai dacă este aplicată în mod nediscriminatoriu și numai dacă se impune pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Mai mult, conform art. 53 din Constituție restrângerea nu trebuie să aducă atingere chiar existenţei dreptului sau a libertăţii.

Analizând situația de fapt, putem observa că interpretarea “ultra pozitivistă” a normelor juridice este de natură a duce la un blocaj în care niciuna dintre celelalte părți implicate nu ar avea vreo culpă. Astfel, deși normele nu sunt neconstituționale, interpretarea acestora într-un anumit mod poate duce la nașterea unei situații care să încalce dreptul constituțional la liberă asociere.

Mai mult, se poate naște un precedent extrem de periculos, în sensul în care partea care a pierdut alegerile într-un partid, ar avea posibilitatea juridică de a ține blocat partidul prin contestarea procedurilor, astfel încât, Tribunalul neputând să opereze moficările în registrul partidelor politice, partidul respectiv nu mai ar putea să își realizeze scopurile, în cazul de față nu ar fi putut să încheie un protocol pentru încheierea unei alinațe electorale.

Totodată, normele de drept electoral sunt adoptate în sensul realizării cadrului juridic pentru participarea în alegeri, ci nu pentru îngreunarea condițiilor de participare. Astfel, o interpretare “ultra pozitivistă” este contrară spiritului legii.

6.Soluția pronunțată de ÎCCJ

ÎCCJ a admis contestația USR-PLUS, dar până la momentul redactării prezentului articol nu a fost publicată motivarea.

7.Concluzii

Oferind aceste explicații de natură juridică, cred că sunt necesare câteva concluzii cu privire la evenimentul trăit, dar mai ales cu privire la modul în care înțelegem să reacționăm în astfel de situații.

În ceea ce privește o parte dintre vectorii de opinie ai celor două partide implicate, a fost încă un exemplu care întărește “principiul” conform căruia este bine să te exprimi la rece, după trecerea momentului de criză.

Tot astfel, ar fi bine ca și receptorii informațiilor comunicate “la cald” de către acești vectori de opinie, să nu reacționeze tot “la cald”. Cumpătarea și analiza nu oferă soluții pe termen scurt, dar cu siguranță au o eficiență mai mare pe termen lung.

În ceea ce îi privește pe cei care au interpretat normele juridice și au luat decizia respingerii protocolului, așa cum am arătat, „ultra pozitivismul” poate duce la soluții care să creeze un profund sentiment de nedreptate, iar în unele cazuri poate duce chiar la nelegalitate.

Mai mult, astfel de interpretări pot duce chiar la soluții aberante și poate era mai important de artăt decizia pronunțată de BEC în cazul alianței PRM-PRU. Evident, dimensiunea acestor partide fiind mult mai mică, inflamarea populației a fost direct proporțională, dar problema de drept este aceeași și soluția este și mai aberantă. Mai exact, în cazul alianței PRM-PRU, BEC a respins protocolul întrucât din partea PRM, acesta nu a fost semnat de către persoana care era trecută în registrul partidelor politice. Pare identică situația cu cea de la USR-PLUS? Da, cu singura deosebire ca pentru USR figura Nicușor Dan, persoană care a demisionat, pe când în cazul PRM figurează Corneliu Vadim Tudor, persoană decedată între timp. Decizia în cazul PRM-PRU o puteți lectura aici http://europarlamentare2019.bec.ro/wp-content/uploads/2019/03/dec_cont_8.pdf

Tot astfel, pentru ieșirea din impas, aberantă din punct de vedere juridic este și soluția la care a recurs USR. Aceștia au acceptat reînscrierea în partid a fostului președinte Nicusor Dan, care demisionase și care, prin reînscriere în partid, a semnat protocolul doar pentru că nu fuseseră operate modificările în registrul partidelor politice. Evident o astfel de inginerie juridică are mari deficiențe și este foarte greu de explicat ce efecte juridice ar produce documentele semnate acum de acesta.

Ceea ce vreau să spun este că o aberație juridică, va da naștere mai departe și altor aberații juridice, motiv pentru care ar fi fost prudent ca BEC să fi găsit soluții de interpretare, nu doar pentru USR și PLUS, ci pentru toate partidele aflate într-o situație similară. În caz contrar, BEC-ul riscă să devină o instituție ce se abate de la scopul pentru care a fost constituită.

În același timp trebuie tras un semnal de alarmă și asupra noastră, a celor ce privim această scenetă și care reacționăm doar când actorii sunt pe placul nostru. Cred că ar fi corect să apărăm valoarea protejată și nu omul protejat de respectiva valoare. Sunt de părere că o astfel de poziționare este utilă democrației. În rest, ne place să îl cităm pe Ion Rațiu („Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine”) sau dacă vrem să fim mai riguroși și mai corecți cu istoria, pe Voltaire (“Je ne suis pas d’accord avec ce que vous dites, mais je me battrai jusqu’à la mort pour que vous ayez le droit de le dire”), însă, după cum se vede, suntem departe de ceea ce afirmăm.

Oricum, prin deciziile luate de BEC în aceste cazuri și prin reacția populară prea subiectivă, putem afirma că “a licărit BECUL democrației” și atunci când sunt prea multe variații de tensiune, sunt șanse destul de mari ca acesta să se ardă.

Cum ar spune C. Ardeleanu într-un aforism celebru “La pasiune oarbă, beznă pe măsură”…

Vlad-Cristian Soare este avocat în cadrul Baroului București, fiind titularul biroului de avocatură Soare Legal și este colaborator al Facultății de Drept – Universitatea din București, catedra de Drept constituțional și Instituții politice.

Bullet point list cu privire la Decizia CCR nr.127/2019

Articolul precedent

Cine va fi noul procuror general? Toader a declanșat procedura de selecție.

Articolul următor

Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *